pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de
viitoarea construcţie şi adunarea a cât mai multe informaţii
privitoare la întinderea aşezărilor şi a tipului de habitat.
După delimitarea exactă a viitoarei construcţii au fost
deschise trei suprafeţe: S1, S2, S3 cu un martor de 0,50 m
între S1-S3 şi S3-S2, astfel fiind cercetată întreaga suprafaţă
afectată de lucrări.
În cadrul celor trei suprafeţe deschise nu a fost evidenţiată
o stratigrafie complexă, sub nivelul arat a fost identificat, mai
ales în S2, un nivel de cultură brun deschis lutos în care au
apărut rare fragmente ceramice. În S3 sub nivelul arat a apărut
imediat sterilul brun gălbui lutos. În general, pe ansamblul
secţiunilor deschise, sterilul a fost atins la –0,35 –0,40 m
adâncime.
Au fost cercetate două complexe arheologice atribuite
epocii romane:
C1 - groapă aparţinând epocii romane, cercetată în S2/2006, c.
6,5-7,1, contur la –0,35 m, fundul la –0,80 m, umplutură brun
închis cu foarte mult cărbune, puţine fragmente ceramice de
mici dimensiuni, bucăţele de chirpic şi câteva pietricele.
C2 - locuinţă de formă aprox. circulară surprinsă în cea mai
mare parte în S1/2006, c. 5-8,30, şi în foarte mică măsură în
S3, pe aprox. 0,25 m lăţime. Locuinţa s-a conturat la 0,50 m
adâncime, fundul fiind atins la –0,80 m. Pe laturile de NE şi SE
au fost surprinse două gropi de stâlp. Dimensiunile totale ale
locuinţei sunt de 3,20 x 3 m.
Cu excepţia materialului ceramic lucrat la roata sau cu
mâna, din locuinţa au mai fost recoltate numeroase resturi
ostelogice şi două piese neidentificabile din fier. Caracteristicile
fragmentelor ceramice atribuie descoperirile sec. III - IV.
Cercetările din anul 2006 şi cele două complexe
identificate se adaugă cercetărilor anterioare reliefând locuirea
acestei zone în epoca romană târzie - sec. III-IV. În general
acest tip de aşezări, cercetate în afara provinciei au evidenţiat
un amestec de populaţie autohtonă şi populaţii germanice.
Având în vedere amplasarea construcţiei şi implicit a
secţiunilor deschise, într-o zonă periferică a sitului, nu au fost
identificate complexe sau niveluri de locuire aparţinând altor
epoci, fragmente ceramice neolitice sau medieval timpurii fiind
culese doar din nivelul arat.
Note:
1. S. Băcueţ Crişan, Complexe neolitice cu ceramică pictată
din Sălaj, în Omagiu profesorului Nicolae Gudea la 60 de ani,
Zalău, BMP 4, 2001, p. 49-66; Al. V. Matei, I Stanciu, Vestigii
din epoca romană (sec. II-IV p. Chr) în spaţiul nord vestic al
României, ed. Porolissum, Zalău-Cluj Napoca, 2000, p. 34-35.
Abstract:
The settlement from Bocşa – “Pietriş” is placed on the
territory of Bocşa village (Sălaj County), on the left side of the
Zalău River.
Here we made three trenches, named: S.1, S.2 and S.3. In
these trenches we found two features:
Trench S1 - C2 (circular dwelling);
Trench S2 - C1 (Roman pit);
Trench S3 - C2 (circular dwelling).
The finds belong to the 3 rd – 4 th centuries A.D.
36. Borduşani, com. Borduşani, jud. Ialomiţa
Punct: Popină
Cod sit: 92998.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
62/2006
Colectiv: Dragomir Popovici (MNIR), Florin Vlad, Viorel
Dobre (MJ Ialomiţa), Ana Ilie (CNMCD Târgovişte),
Adrian Bălăşescu, Constantin Haită, Valentin Radu
(MNIR-CNCP), Valentin Parnic, Andreea Parnic (MDJ
Călăraşi), Mircea Anghelinu, Monica Mărgărit, Loredana
Niţă (UV Târgovişte)
În campania anului 2006, colectivul şantierului şi-a propus
următoarele: continuarea cercetărilor în zona de V a suprafaţei
β cu scopul asigurării conexării stratigrafice; continuarea
cercetării structurilor de locuire neincendiate, studiate în
campaniile precedente; studierea zonelor de pasaj existente
între structurile de locuire şi precizarea relaţiilor stratigrafice
dintre acestea şi locuinţe; continuarea cercetărilor
pluridisciplinare dirijate în principal asupra complexelor ce din
punct de vedere ştiinţific erau susceptibile a oferi date mai
complete; completarea la zi a bazei de date a şantierului;
continuarea lucrărilor de protecţie a tell-ului şi a săpăturii.
Remarcăm totuşi că în perioadele când săpătura a putut fi
efectuată condiţiile de lucru au fost considerabil ameliorate prin
obţinerea autonomiei energetice a şantierului şi prin
posibilitatea utilizării unei surse proprii de apă tehnologică.
Menţionăm de asemeni şi terminarea realizării depozitului de
tranzit al şantierului ceea ce va conferi pe viitor posibilităţi mult
mai bune de protejare a mobilierului descoperit şi în egală
măsură de ordonare a acestuia. S-a reuşit realizarea protejării
săpăturii astfel încât aceasta să nu mai fie afectată de
distrugerile provocate de animale.
S-a organizat şi în această campanie Ziua Porţilor
Deschise ocazie cu care a fost prezentată participanţilor o
expoziţie dedicată istoricului cercetărilor şi principalele
rezultate obţinute.
Au fost realizate cu sprijinul deosebit al TVR Cultural o
serie de trei emisiuni dedicate cercetărilor arheologice de aici
şi potenţialului cultural şi turistic al zonei.
A continuat formarea profesională a studenţilor participanţi
la săpături, din ţară şi din străinătate.
În cursul campaniei a continuat cercetarea mai multor
structuri de locuire, în principal 47, 51-54 descoperite în
sectoarele 34-40. După cum s-a mai menţionat în rapoartele
precedente zonele exterioare suprafeţei cercetate sunt
puternic afectate de bioperturbări. Din această cauză
complexele se păstrează de cele mai multe ori parţial în
suprafeţe uneori deconectate stratigrafic. Cu toate acestea au
putut fi cercetate şi puse în evidenţă, în această campanie,
pentru prima dată resturile a cinci locuinţe contemporane.
Faptul că unele dintre aceste nu se mai păstrau decât în mică
măsură demonstrează că dimensiunile actuale ale tell-ului sunt
mai reduse decât în momentul locuirii sale de către
comunitatea gumelniţeană.
Pe de altă parte, deosebit de interesantă s-a dovedit a fi
evidenţierea zonelor de pasaj dintre acestea. Astfel, s-a
observat că ele aveau dimensiuni variabile, între 0,60-2,20 m.
Amplasarea structurilor construite în spaţiu sugerează în acest
moment o variabilitate mai mare decât părea în urma
77