pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
with a new point: a biritual necropolis from the 8 th - 10 th
centuries.
34. Bâzga, com. Răducăneni, jud. Iaşi
Punct: Cetăţuie
Cod sit: 98694.03
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă 6/2006
Colectiv: Vicu Merlan - responsabil, Paul Salomeia (M
Huşi)
Obiective: salvarea locuinţelor L4 şi L5 din perimetrul
alunecărilor de teren (latura central-vestică a sitului);
decopertarea integrală a L3, L4, L5.
Realizări: săparea integrală a secţiunii S5; decopertarea în
întregime a locuinţei L3 şi L5 descoperite din campania 2005;
săparea integrală a complexului circular de pietre descoperit în
partea de S a locuinţei getice L3.
În campania din 2006 în punctul Bâzga Cetăţuie s-a
urmărit decopertarea în întregime a celor trei locuinţe (una
getică şi două cucuteniene) descoperite încă din august 2005.
Astfel, s-a trasat o nouă secţiune S5 paralelă cu S4 pe latura
sudică a acesteia (15 x 2 m).
În nivelul Sântana de Mureş (c. 13-14) s-a găsit un mic
complex ceramic alcătuit din fragmente de la o farfurie cu buza
uşor resfrântă şi de la o ”fructieră”. Ceramica este lucrată la
roată fiind de o calitate foarte bună, de culoare cenuşie. Nivelul
este cuprins în acest sector între 0,40-0,50 m adâncime.
Între c. 13-14, pe latura nordică a secţiunii SV, s-au
identificat ultimele resturi de lutuială de pereţi aparţinând
locuinţei getice (L3). Arderea este mediocră iar chirpicul are
culoarea neagră-cenuşie cu o porozitate friabilă.
În partea de SE a locuinţei L3, între c. 12-13 a fost surprins
un complex circular de pietre. Pietrele păstrau poziţia iniţială
(fiind înfipte vertical) şi erau dintr-un calcar oolitic nu prea dur.
Nu departe de acest complex există o nicovală dreptunghiulară
masivă. Este foarte posibil ca acest complex circular să fi
constituit un mic altar, chiar un complex cultic sau un calendar
solar miniatural (!) (era alcătuit din 12 pietre uşor circulare sau
dreptunghiulare). Nici una dintre pietre nu era înroşită sau arsă
în vreun fel. Suprafaţa complexului era de cca. 1 m 2 . Nicovala
din apropiere putea fi folosită ca suport-masă sau pentru şezut.
La m. 5 s-a descoperit o mică lamă fragmentată din metal
(L=3,2 cm, l=2,7 cm), care se contura a fi circulară cu o
grosime variind între 0,3 şi 0,4 cm. Nu poartă urme de uzură.
Este alcătuită dintr-un aliaj de culoare cenuşie uşor metalizat,
reflectorizant. Grosimea maximă este spre centru iar spre
exterior este uşor subţiată. Pe revers poartă urme de bule de
aer din timpul răcirii aliajului.
Tot în nivelul getic a fost descoperit şi un obiect din gresie
puternic cimentată, bine şlefuit, tubular (L=5,5 cm, d=1,5 cm).
La unul din capetele rupte are o perforare prin centrul acestuia
cu d=0,4 cm.
Nivelul cucutenian este surprins la 0,60 m copiind înclinaţia
generală a platoului. Între m.4 şi 6 a fost surprinsă continuarea
locuinţei L4 descoperită în 2005 în secţiunea S4. Are o
orientare E-V cu o densitate de chirpic mult mai mare faţă de
locuinţa getică. Lutuiala de perete este bine arsă, poartă
amprenta parilor şi nuielelor din structura iniţială.
76
În partea nordică a c. 5 (lângă peretele martor) s-au găsit
fragmente ceramice de la un vas de provizii, cu urme de
angobă şi câteva fragmente de la un vas mai mic cu amprente
de la ţesătura olarului - fiind salvat în proporţie de cca. 40%
(restul fiind distrus prin alunecările de teren). Ultimele resturi
de lipitură de perete de la locuinţa L4 sunt descoperite în S5
(latura de SE a locuinţei).
S-a constatat în cazul celor două locuinţe săpate integral,
că în afara casei sunt găsite vase de provizii, unelte, arme,
nicovale şi chiar râşniţe.
Un aspect interesant îl ocupă complexul circular din pietre
descoperit lângă locuinţa getică, primul de acest fel descoperit
în situl de la Bâzga-Cetăţuie.
Abstract:
There were drawn two new sections, S5 and S4, from
north-west to south-west. We discovered two pits, no. 3 and
no. 4, and dwellings that belonged to the Cucuteni Culture. The
dwellings no. 3 and no. 5 were totally uncovered. Still
uncovered is L4, which goes outside of the section S5 to the
south. In the west side of the S4 section, we identified a
circular complex, which was made from vertical stones (4 th –
3 rd centuries B.C.).
35. Bocşa, com. Bocşa, jud. Sălaj
Punct: Pietriş
Cod sit: 140333.01
Autorizaţie de cercetare arheologică preventivă nr.
232/2006
Colectiv: Sanda Băcueţ Crişan-responsabil (MJIA Zalău)
Localitatea Bocşa se află pe cursul mijlociu al văii Zalăului,
din punct de vedere geografic zona fiind parte integrantă a
unităţii denumite Depresiunea Silvaniei.
Situl de la Pietriş este situat pe terasa de SV a văii
Zalăului, pe un bot de deal prelungit spre vale la aprox. 500 m
de intrarea în localitate dinspre Zalău.
Descoperit în anul 1989 în cadrul unor periegheze realizate
de Istvan Bajus şi Eva Lako, situl s-a dovedit a fi o sursă
importantă de informaţii pentru perioada eneolitică timpurie,
epoca romană şi evul mediu timpuriu. Primele campanii de
cercetare ale sitului au fost efectuate în anul 1989 în două
etape În primăvara anului 1989 a fost trasată prima secţiune
S1 având dimensiunile de 30 x 1,5 m într-o zonă în care
materialul arheologic de la suprafaţă indica un posibil centru al
aşezării. La aceasta s-au mai adăugat o casetă deschisă în
paralel cu S1, iar în zona presupusă a se întinde aşezarea de
epocă romană. Au fost mai apoi trasate alte două secţiuni S2
şi S3 1 . Deosebit de importante au fost descoperirile atribuite
eneoliticului timpuriu, cultura Oradea Salca -Herpaly, rămase
până în anul 2004 singurele de acest gen de pe teritoriul
judeţului Sălaj.
Dacă până în anul 2006 terenul a fost utilizat pentru
agricultură, neafectând într-o măsură ingrijoratoare situl, din
acest an în zonă au început să fie ridicate construcţii de locuit
care induc necesitatea efectuarii cercetărilor preventive.
Cercetările din anul 2006 au fost prilejuite de construcţia
unei case familiale pe terenul aflat în proprietatea Roman
Alexandru şi au avut drept obiectiv principal eliberarea