pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
33. Baia, com. Baia, jud. Tulcea
Punct: Linia 812 Medgidia – Tulcea, km 79+450 -
79+600"
Cod sit: 159794.04
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
346/2006
Colectiv: Victor. H. Baumann – responsabil, Aurel
Stănică, Florian Mihail, Valentin Panait (ICEM Tulcea)
În anul 2005, în luna septembrie, Compania Naţională de
Căi Ferate CFR SA, Sucursala Regională Constanţa (în
continuare CNCFR-RCF Constanţa) ne semnala existenţa unui
obiectiv arheologic în apropierea localităţii Baia. La solicitarea
CNCFR - RCF Constanţa, o echipă de specialişti din cadrul
ICEM Tulcea şi DJPCCPCN Tulcea s-a deplasat în localitatea
Baia, la km 79+450 – 79+600 linia CF 812 Medgidia-Tulcea,
pentru a verifica obiectivul semnalat. În mai 2006 o echipă de
arheologi din cadrul ICEM Tulcea, compusă din V. H.
Baumann, A. Stănică şi F. Mihail, a verificat obiectivul, dar a şi
efectuat cercetări arheologice de salvare.
Cercetarea arheologică de salvare din localitatea Baia -
72+560-92+300, a fost realizată ca urmare a intenţiei CNCFR-
RCF Constanţa de a consolida terasamentul căilor ferate 812
Medgidia - Tulcea, de taluzare a dembleului şi de săpare a
unui şanţ, pentru scurgerea apelor pluviale. Zona afectată de
această lucrare, se află în extravilanul comunei Baia, la cca.
1,5 km S de aceasta, într-o zonă cu patrimoniu arheologic
reperat prin cercetări de teren.
Lucrătorii CFR au semnalat existenţa unor „vestigii ale unei
construcţii antice de mari dimensiuni sau ale unui sistem
fortificat”. În conformitate cu legislaţia în vigoare, lucrările au
fost sistate.
După curăţarea şi înlăturarea pământului, s-a observat
existenţa unei plăci de calcar cretos, cu lungimea de 9 m,
lăţimea de 2,50 m şi grosimea de 0,50 m. Conform studiului
efectuat de colegul V. Panait de la Muzeul de Ştiinţele Naturii,
din cadrul ICEM Tulcea, avem de-a face cu o formaţiune
geologică care corespunde „cel mai probabil, Cretacicului
superior”.
În urma lucrărilor mecanice de la dembleul căilor ferate,
între Km 79+250 şi km 79+235, în profilul creat, am putut să
facem următoarele observaţii:
- km 79+250 – mormânt de incineraţie distrus; au fost
recuperate mai multe fragmente ceramice de la urma şi mai
multe pietre de la caseta mormântului;
- km 79+235 – schelet parţial distrus;
- km 79+491 – groapă în profil de la un posibil mormânt de
incineraţie;
- km 79+495 – lespezi din piatră de la caseta unui mormânt de
incineraţie distrus.
Toate aceste observaţii ne-au condus la ipoteza că în
acestă zonă a existat o necropolă birituală, cu morminte de
incineraţie şi inhumaţie, datată în sec. VIII-X p.Chr. Pentru a
verifica datele obţinute în urma observaţiilor asupra profilului,
am efectuat două sondaje.
S1 - la km 79+250, am trasat o secţiune de 10 x 1,5 m,
paralelă cu dembleul. La ad. de 0,40-0,50 m, a fost descoperit
un ulcior globular cu buza treflată, decorat cu linii lustruite care
formează o reţea. În jurul acestuia au fost găsite mai multe
pietre, care nu fac parte din structura unui mormânt. În interior,
vasul conţinea un sediment galben nisipos şi lama din fier a
unui cuţit.
S2 - km 79+235, în dreptul scheletului care apare în profil, a
fost efectuat un mic sondaj (3,5 x 1,5 m). La 1,26 m adâncime,
a fost decoperit un vas borcan, care făcea parte din inventarul
mormântului de inhumaţie.
În urma celor două sondaje, se confirmă ipoteza că în
această zonă există o necropolă birituală, datată pe baza
analogiilor cu alte decoperiri în sec. VIII-X p.Chr.
Cu toate că cele două morminte de incineraţie au fost
distruse de lama excavatorului, putem presupune că făceau
parte din tipul de mormânt cu urnă funerară depusă într-o
casetă din piatră, ce putea să fie acoperită sau închisă pe trei
sau toate cele patru laturi, amenajare întâlnită pe teritoriul
Dobrogei în necropolele de la Nălbant, Istria - Capul Viilor,
Castelu, Satul Nou.
Mormântul de inhumaţie prezenta un schelet de adult (),
parţial distrus, orientat SE-NV, depus, probabil, în sicriu. În
zona braţului şi antebraţului drept, se observă o dungă subţire
de culoare maronie, cu grosime de 0,005-0,01 m şi o lungime
de aprox. 0,40 m. Acest lucru ne-a făcut să presupunem că
scheletul a fost depus în sicriu. Inventar: vas borcan de
dimensiuni mijlocii aşezat în zona bazinului.
În ceea ce priveşte mormintele de inhumaţie, considerate
creştine, investigaţiile arheologice din spaţiul dobrogean
înregistrează o serie de morminte în necropole, dar şi o serie
de morminte izolate.
Cele două sondaje arheologice din apropierea localităţii
Baia, vin să completeze harta arheologică a Dobrogei cu un
nou punct, unde a fost descoperită şi localizată o nouă
necropolă birituală din sec. VIII-X p.Chr.
În zona cuprinsă între linia ferată şi Lacul Goloviţa am
efectuat o cercetare de teren pentru a verifica dacă există
urme de locuire, dar şi o serie de informaţii pe care le deţinem
din arhiva ICEM Tulcea.
La aprox. 250 m E de zona unde am efectuat cercetări,
există un aliniament de trei tumuli (ce nu apare pe hărţi), care
aparţin probabil unei necropole tumulare de epocă romană.
Între calea ferată şi cei trei tumuli am găsit un număr mic de
fragmente ceramice specifice sec. VIII-X p.Chr., dar sporadic
au apărut şi fragmente de oase arse. Zona cuprinsă între
tumuli şi lac (aprox. 100 m) este cu mult mai bogată în
materiale ceramice, tot din sec. VIII-X p.Chr.; au mai fost
găsite trei fragmente de la pipe din epocă otomană. Pe
întreaga zonă cercetată sunt prezente bucăţi mai mari sau mai
mici de calcar, asemănătoare cu ce am găsit în cele două
sondaje sau utilizate pentru casetele urnelor funerare.
Presupunem că zona cuprinsă între malul lacului şi tumuli
aparţine unei aşezări, iar zona de la V de tumuli să fie
necropolă.
La V de calea ferată, din pământul scos în momentul
lărgirii dembleului au fost recuperate mai multe oase umane
arse şi o patină din os.
De asemenea, în apropiere de marginea de S a localităţii
Baia am găsit fragmente ceramice specifice perioadei
elenistice şi romano-bizantine.
Pl. 12
Abstract:
The archaeological research approaching Baia place,
Tulcea county, enriched the archaeological map of Dobrudja
75