pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
32. Babadag, jud. Tulcea
Punct: Cetăţuie
Cod: 159669.01
Autorizaţie de cercetare arheologică sistematică nr.
128/2006
Colectiv: Gabriel Jugănaru - responsabil, Sorin Ailincăi
(ICEM Tulcea), Ciprian Lazanu (MJ Vaslui).
Situl este situat la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe
malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea
pârâului Tabana. Aşezarea locuită în vechime ocupa un
promontoriu cu vizibilitate perfectă asupra lacului şi a zonei
ocupate în prezent de oraş. Poziţia strategică este întărită şi de
prezenţa văii probabil inundabile şi mlăştinoase în trecut, care
permitea accesul doar prin partea de NV. Accesul devenea şi
mai greu datorită construirii unei fortificaţii compuse dintr-un
şanţ şi un val care o înconjurau. În prezent din aşezare se
păstrează doar o porţiune îngustă orientată NV-SE, lungă de
aprox. 200 m şi lată de 30 m, înălţimea falezei măsurând peste
20 m. Prăbuşirea tot mai rapidă a aşezării este determinată de
creşterea apelor lacului Babadag care sapă în masivul
promontoriu de loess.
Creşterea apelor lacului Babadag datorită ploilor de anul
acesta şi a îndiguirii lacului în anii 60 au determinat o prăbuşire
alertă a aşezării, chiar anul acesta s-a înregistrat o prăbuşire
de aprox. 20 m 2 .
Cercetarea are un caracter sistematic; prima campanie
arheologică a avut loc în 1962, continuând în anii 1963-1968,
1970-1971, 1973, 1976-1986, 1991-1996, 1999, 2001-2006.
Materialele arheologice descoperite de păstrează la Muzeul de
Istorie şi Arheologie din Tulcea şi în depozitele Secţiei de
Tracologie a IAB, loc în care se păstrează şi arhiva S. Morintz.
Noţiunea de „cultura Babadag” a fost introdusă în literatura
de specialitate de către S. Morintz, unul dintre reprezentanţii
de seamă ai arheologiei româneşti din a doua jumătate a sec.
XX, care în urma cercetărilor din aşezarea eponimă, a publicat
o serie de rapoarte şi studii 1 , ce sunt considerate şi în prezent
repere de bază în studierea primei epoci a fierului în SE
României. Cercetările recente începând cu anul 1996 au fost
parţial valorificate într-o serie de rapoarte apărute în CCA şi
diverse studii 3 . O poziţie aparte o ocupă recenta monografie a
culturii Babadag în care sunt incluse numeroase informaţii
inedite despre aşezarea eponimă. 4
Campania 2006
Cercetările arheologice din anul 2006 s-au desfăşurat în
perioada 4-24 august şi s-au concentrat exclusiv în zona
ameninţată cu prăbuşirea denumită de noi sector faleză, în
suprafeţele C5-8 şi C9.
C5-8 – reprezintă două suprafeţe de 12 x 4 m despărţite de un
martor stratigrafic de 0,50 m. În campania 2006 am reuşit
cercetarea a două niveluri de locuire (4 şi 5), marcate de
prezenţa a numeroase fragmente de podele de lut, distruse din
păcate de gropi săpate din nivelurile superioare. Cantitatea de
ceramică şi oase de animale este impresionantă, acestea
regăsindu-se atât în gropi cât şi pe nivelul de călcare antic.
Nivelul 4 este caracterizat de săparea a numeroase gropi
în special în C7-8, dar şi de identificarea unei podele în C6 şi
C8. O situaţie specială este identificarea a trei aliniamente de
gropi de par de dimensiuni diferite ce provin de la o amenajare
de habitat pe cel de al cincilea nivel de locuire. Ceramica
lipsită de decoruri imprimate şi incizate descoperită pe aceste
74
niveluri datează complexele în faza a III-a a culturii Babadag.
Printre descoperirile deosebite din această campania putem
menţiona două psalii din os caracteristice culturilor hallstattiene
timpurii în spaţiul balcanic, a unei verigi de mici dimensiuni din
bronz şi a unui obiect de lut considerat a fi o stilizare a fizicului
uman. Tot pe acest ultim nivel am descoperit o mandibulă
umană şi partea superioară a unui femur uman.
C9 este amplasată paralel cu C5-8, are dimensiunile de 10
x 4 m şi a fost începută în campania 2004. Cercetările din
2006 au dezvelit complet şi al treilea nivel de locuire, atribuit
fazei a III-a a culturii Babadag. Caracterizat prin prezenţa unei
suprafeţe tasate de lut galben, acest nivel este distrus în mare
parte de gropile săpate din nivelurile 1 şi 2. Descoperiri
interesante au apărut în groapa nr.1 săpată din nivelul doi,
unde am descoperit un obiect confecţionat din partea inferioară
a unui corn de cerb ce prezenta o perforaţie rectangulară în
zona grosimii maxime dar şi a unui vas bitronconic de mici
dimensiuni decorat cu caneluri fine dispuse orizontal şi oblic pe
gât şi în zona mediană. În zona diametrului maxim se pot
observa patru proeminenţe conice dispuse diametral opus.
Cercetările de la Babadag din campania 2006 au adus noi
şi importante informaţii legate de stratigrafia sitului, au
contribuit la îmbogăţirea datelor legate de repertoriul ceramic şi
al altor artefacte, complexe de habitat şi a fenomenului
manipulării osemintelor umane caracteristic populaţiei culturii
Babadag.
Planul viitor de cercetare de la Babadag se va concentra
asupra zonei din apropierea falezei, ameninţate cu prăbuşirea
şi în primul rând în continuarea cercetărilor din suprafeţele deja
aflate în cercetare.
Note:
1. S. Morintz, Dacia NS 8, 1964, p. 101-118; Idem, Peuce 2,
1971, p. 19-25; Idem, Materiale, 1982, p. 58-64; Idem, Thraco-
Dacica 8, 1987, 1-2, p. 39-72; Idem, Symposia Thracologica 7,
Tulcea 1989, p. 262-264; Idem, Thraco-Dacica 11, 1-2, 1990,
p. 99-115; S. Morintz, G. Jugănaru, Munteanu, în Cercetări
arheologice în aria nord-tracă 1, 1995, p. 222-235; S. Morintz,
G. Jugănaru, Peuce 11, 1995, p. 177-202.
2. V. Sîrbu, G. Jugănaru, în Studia in honorem Ion Niculiţă,
Chişinău, 1999, p. 92-104; G. Jugănaru, S. Ailincăi, I. Vizauer,
A. Morintz, A. Ţârlea, CCA, 2003, p. 43-45; G. Jugănaru, S.
Ailincăi, S. Morintz, CCA, 2002, p. 46-47; G. Jugănaru, S.
Ailincăi, A. Ţârlea, M. Vernescu, CCA 2004, p. 47; G.
Jugănaru, S. Ailincăi, Peuce 14, 2003, p. 51-62; G. Jugănaru,
S. Ailincăi, Ţârlea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani,
2004, p. 131-138.
3. V. Sîrbu, G. Jugănaru, în Studia in honorem Ion Niculiţă,
Chişinău, 1999, p. 92-104; G. Jugănaru, S. Ailincăi, I. Vizauer,
A. Morintz, A. Ţârlea, CCA, 2003, p. 43-45; G. Jugănaru, S.
Ailincăi, S. Morintz, CCA, 2002, p. 46-47; G. Jugănaru, S.
Ailincăi, A. Ţârlea, M. Vernescu, CCA, 2004, p. 47; G.
Jugănaru, S. Ailincăi, Peuce 14, 2003, p. 51-62;G Jugănaru, S.
Ailincăi, A. Ţârlea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani,
2004, p. 131-138
4. G. Jugănaru, Cultura Babadag, Constanţa, 2005.