pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
locale confundabile cu efectul unor obiective arheologice.
Aceste efecte parazite au fost constatate efectiv în cursul
verificărilor arheologice realizate la Albeşti anul trecut pe
câteva anomalii geofizice: o anomalie magnetometrică
puternică de maxim era generată de fapt chiar de o
concentraţie puternică de oxizi de fier în calcare, combinată cu
un relief negativ al calcarelor care întărea şi mai mult anomalia
de maxim.
Rezultate geofizice
Pentru a putea creşte succesul cercetării magnetometrice
de la Albeşti, prima măsură pe care am preconizat-o a fost
aceea de a extinde foarte mult cercetarea, mai ales spre S -
unde se pare că ad. calcarelor creşte (dovada fiind aceea că
frecvenţa blocurilor de calcar împrăştiate la suprafaţa terenului,
extrem de mare în zona nordică, ca urmare a scormonirii lor cu
ocazia arăturilor practicate în zonă de-a lungul timpurilor,
scade foarte mult în zona sudică, unde de multe ori nu există
nici o piatră pe o rază de câteva zeci de metri). Îndepărtarea
de zona cu adâncime mică la suprafaţa calcarelor face ca
zgomotul geofizic produs de relieful fundamentului să scadă,
permiţând semnalului util să fie mai vizibil şi mai uşor de
separat din semnalul efectiv măsurat.
Zona cercetată în cei doi ani are un contur puţin neregulat,
determinat de accesibilitatea limitată de culturile agricole,
dimensiunile exterioare ale acestei zone fiind de 480 m (pe
direcţia N-S) şi 400 m (pe direcţia V-E).
Tot pe aceeaşi linie, constatând că în zona nordică
cercetată anul trecut apar foarte multe anomalii de mici
dimensiuni care de fapt corespund unor neomogenităţi locale
de natură geologică (nu am constatat până în prezent cauze
arheologice ale unor astfel de anomalii – vetre, cuptoare, urme
de incendii – deşi nu este exclus să existe şi astfel de situaţii,
mascate însă de abundenţa de anomalii cu cauză geologică),
am decis relaxarea reţelei de măsură până la un nivel care să
conducă la localizarea unor cauze cu dimensiuni metrice şi la
atenuarea statistică a efectului unor anomalii foarte locale.
Harta zonei nordice pune în evidenţă diferenţa care apare
în aspectul anomaliilor magnetometrice ca efect al modificării
gradului de îndesire a punctelor de observaţie: în zona nordică
a hărţii, realizată anul trecut, sunt cartate o puzderie de mici
anomalii a căror interpretare fizico-geologică sau arheologică
este hazardată (aici apar şi două anomalii cu mare extindere
spre V, generate de relieful unor canale săpate în trecutul
apropiat pentru oprirea şiroirii apei de ploaie la vale, spre N), în
timp ce partea centrală a sectorului prezintă o imagine mai
aerisită, în care apar şi anomalii de mai mică extindere, dar
acestea sunt mult mai bine individualizate.
Harta zonei sudice păstrează si ea aspectul general al
zonei centrale a sectorului, aici apărând de asemenea şi un şir
de anomalii de extindere moderată (cu diametrul mediu de 10
m) dar intensitate relativ mare (peste 20 nT), aliniate pe
direcţia N-S, a căror cauză încă nu o putem aprecia, având în
vedere faptul că nu cunoaştem activitatea antropică mai veche
sau mai nouă din zonă (unele astfel de anomalii pot fi generate
de obiecte contemporane de uz tehnic) şi nici obiective
arheologice cunoscute care ar putea genera efecte geofizice
similare. Oricum, este puţin probabilă o structură geologică
locală care să genereze un astfel de complex anomal.
Secţiuni de sondaj arheologic
Pentru stabilirea unui model de interpretare a anomaliilor
geofizice obţinute în timpul celor două campanii de cercetări la
Albeşti (2005 şi 2006), am solicitat arheologilor realizarea unui
minim de secţiuni de sondaj, pe anomalii geofizice
caracteristice, urmând ca rezultatele acestor secţiuni să fie
utilizate în cadrul cercetărilor arheologice viitoare pentru a
obţine o eficienţă cât mai bună a acestora.
După ce în cursul anului 2005 au fost realizate, din
fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, patru secţiuni
scurte (SG-1 – SG-4), dintre care două s-au dovedit a avea
cauze pur geologice (concentraţii crescute de oxizi de fier în
calcarele sarmaţiene), iar două (SG-2 şi SG-3) au interceptat
construcţii antice, anul acesta am mai amplasat încă două,
mult spre S faţă de zona fortificaţiei în curs de cercetare de
către arheologi. Am ales această zonă sudică atât din
considerente geofizice, cât şi pentru faptul că am găsit aici, în
arătură, bulgări cu aspect de chirpic ars, constituiţi dintr-o
masă de argilă roşcată-cărămizie, friabilă, conţinând o mare
cantitate (cca. 20 %) de granule submilimetrice de calcar.
Secţiunea SG-5 a fost amplasată la cca. 250 m S faţă de
zona fortificaţiei, pe o anomalie locală care părea să indice
prezenţa unei construcţii de formă rectangulară. Secţiunea a
avut dimensiunile de 15 m x 2 m şi a fost orientată N–S. În
stratul superficial am găsit mai multe fragmente ceramice,
semn că în zonă a existat o activitate umană, iar la ad. de cca.
0,40 m am găsit un strat de pietre de dimensiuni medii şi mici
care păreau să constituie un pavaj sau o fundaţie. În partea
sudică a secţiunii au apărut două zone de ocru roşu (hematit
pământos-argilos) şi galben (limonit pulverulent pământos), în
poziţie primară, de dimensiuni destul de mari, care puteau
constitui o sursă de ocru pentru ritualurile de înmormântare
antice. Concluzia arheologilor care au continuat această
secţiune a fost negativă, fără comentarii suplimentare.
Secţiunea SG-6 a fost amplasată la cca. 300 m S de zona
fortificaţiei, a avut dimensiunile de 10 m x 2 m şi a fost
orientată V-E, transversal pe şirul de anomalii orientat S–N
descris mai sus. Arheologii afirmă că nu au găsit nimic
interesant (noi nu am văzut rezultatele acestei săpături): doar
„o zonă de piatră măruntă, ce ar putea, eventual, indica o
arteră de circulaţie”.
Tot în cursul anului 2006, sub o placă de calcar de pe
fundul secţiunii SG-3 s-a constatat existenţa unei zone
constituite din argilă roşie (foto 3) din care au fost recoltate
câteva bucăţi de amfore.
Concluzii
Finanţarea proiectului nostru la Albeşti s-a încheiat la
sfârşitul anului 2006. Au rămas totuşi de elucidat, într-o primă
fază, o serie de probleme legate de interpretarea arheologică a
datelor geofizice, care ar permite o viziune mai largă asupra
arheologiei sitului: ce extindere are construcţia intersectată de
SG-2 (săpată în anul 2005) , ce extindere şi ce funcţionalitate
au pavajele din piatră medie şi mică întâlnite în SG-5 şi SG-6,
ce semnificaţie are şirul de anomalii pe al căror aliniament a
fost săpată secţiunea SG-6 etc. Toate aceste întrebări şi altele
subsecvente îşi vor putea găsi răspunsul, contribuind astfel la
mai buna cunoaştere a sitului, numai dacă arheologii se vor
implica (mult mai mult decât până acum) în realizarea unor
secţiuni de sondaj arheologic în zonele în care geofizica
(folosită la cercetarea unei suprafeţe de cca. 15 hectare) a
indicat posibile structuri caracteristice, utilizabile pentru
interpretarea întregii hărţi magnetometrice realizate de noi în
condiţii de teren dificile. Altfel, cercetarea noastră geofizică la
Albeşti (solicitată Ministerului Educaţiei şi Cercetării ca proiect
prioritar de către Ministerul Culturii şi Cultelor) va însemna
70