pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
secundare, locuinţă slab consolidată din pietre mărunte sau
diverse alte amenajări în etapa a II a.
La cca. 200 m SE de fortificaţie a fost executată o secţiune
de verificare a unor măsurători magnetometrice. Secţiunea
(SV), cu dimensiunea de 10 x 2 m este traversată pe mijloc de
o zonă de piatră măruntă, lată de cca. 0,50 m ce ar putea,
eventual, indica o arteră de circulaţie.
Paralel lucrărilor de cercetare arheologică, s-au executat
lucrări de conservare primară ale următoarelor ziduri:
- faţa de S a zidului Z (în lungime de 4 m);
- zidurile de S, V şi E din SA, c. 52 m (măsurând fiecare 4 m; l
= 0,67 m);
- zidurile perpendiculare pe zidul Z din SA, c.39;
- zidul de V şi parţial de N al locuinţei din SA, c.40-41 (în L = 9
m).
Materiale arheologice databile:
- ştampilă Sinope; grupa V d Conovici, 1998 (VI D Garlan,
2004); cca. 222-211 a.Chr [ἀστυ]νόμου; [Ἴϕι]ος τοῦ
mască Silen; Ἑστιαίου,. SA, 2006, c. 18, -0,60 m
- ştampilă Sinope; grupa V b Conovici, 1998 (VI B Garlan,
2004); cca. 252-243 a.Chr. [ἀστυνό]μου; [Πυϑ]οχρήστου -
acrostil; [τοῦ] Ἀπολλωνίδου; [. . . . . .]. SA, c. 27 (partea de
NE a caroului)
- ştampilă Sinope; grupa IV Conovici 1998 (V A Garlan, 2004);
cca. 279-258 a.Chr. [. . . . . . . . .]; ἀστυνόμου]; [Μ]ιλτιάδους -
fulgere. SA, c.14-21 (la desfiinţarea martorului; în apropierea
pavajului)
- ştampilă Sinope, din care se păstrează doar numele
fabricantului Φιλοκράτης. SA, c.41 (din inventarul locuinţei din
SA, c. 39-41; vezi campania 2005)
- ştampilă Paros, conţinând etniconul Παρίων. SA, c. 35-28
(din martor)
- ştampilă de producător, Sinope Ἀπατούριος. SA, c. 35-28
(din martor)
- ştampilă Thasos; tip recent; prima jumătate a sec. III a.Chr.
Θα[σίων] simbol spart Διαγ[όρας]. SA, c. 35-28 (din martor)
- ştampilă Sinope; grupa V c Conovici, 1998 (VI C 2, Garlan,
2004); cca. 242-223 a.Chr. ἀστυνομοῦντος Λεωμέδοντος
τοῦ călăreţ Ἐπιδήμου; [. . . . .]τος
- ştampilă Sinope; grupa V b Conovici, 1998 (VI B Garlan,
2004); cca. 252-243 a.Chr. ἀστυνόμου; Ἱκεσίου τοῦ proră de
corabie Βαχχίου; Κεϕαλίων. SB, c. 42-43 (la curăţirea
pavajului spre turn)
- ştampilă Sinope; grupa V d Conovici, 1998 (VI D Garlan,
2004); cca. 222-211 a.Chr. [ἀστυνό]μου; [Ἱκεσί]ου τοῦ
hermă din faţă [Ἀντιπά]τρου; [Σαγά]ριος
Alte materiale:
- vas de cult tip kernos (SA, c. 11, -0,60 m);
- opaiţ de tip efesian (SA, c. 26);
- gât oinochoe cu decor; stil West Slope (SA, c. 52, -0,45 m);
- unguentarium cu decor pictat (SA, c. 35-28).
Următoarele campanii arheologice îşi propun cercetarea
c.12 şi 19 din sector A; stabilirea raporturilor stratigrafice între
sectorul A şi B în zona turnului; surprinderea eventualelor
amenajări exterioare incintei, la S şi la E.
Pl. 10
Bibliografie:
Albeşti. Raport preliminar în CCA 2005, p. 74-78.
69
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Ceramica greacă de uz comun
din aşezarea de la Albeşti (jud. Constanţa): cănile, Pontica 39
(2006), p. 169-184.
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Relaţii cu insula Rhodos în lumina
descoperirilor amforice de la Albeşti (jud. Constanţa), în
Historiae Diversitas. Festschrift für Vladimir Iliescu zum 80.
Geburtstag, Academica Verlag 2006, Galaţi, p. 35-50.
Résumé:
Les fouilles archéologiques d’Albeşti, la campagne de
2006, se sont proposé de continuer la recherche dans les
complexes d’habitat de la zone d’extension de l’espace fortifié
du secteur A, c’est-à-dire d’établir la relation entre l’enceinte II
(le côté Sud, du secteur B) et le pavage parallèle avec celle-ci,
du secteur A. On a surpris les murs de fermeture vers le Sud,
l’Est et l’Ouest de quelques complexes d’habitat identifiés au
cours des campagnes antérieures. Le pavage (long de 17,40
m et large de 3,20 m), extérieur au côté Sud de la II e enceinte,
est superposé d’une habitation qui conserve aussi un
aménagement en arc de cercle appartenant à un éventuel four.
La situation archéologique fournit des documents pour
deux étapes d’habitat appartenant au III e s. av. J.-C.: une
première étape à laquelle appartiennent des habitations bien
consolidées, de grandes dimensions et le pavage parallèle à
l’enceinte du secteur B; la II e étape est documentée par des
pavages secondaires et des habitations faiblement
consolidées, faites en pierres de petites dimensions, liées à
l’argile.
Les matériels archéologiques datables consistent en
estampilles amphoriques de Sinope du IV e groupe et surtout
du V e groupe (respectivement, du VI e groupe, Garlan, 2004),
de Thasos et Paros, datables du III e s. av. J.-C.
Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
Premize petrofizice
Baza proiectării cercetării magnetometrice a sitului
arheologic Albeşti o constituie existenţa unor contraste de
proprietăţi magnetice (susceptibilitate magnetică) între
diferitele tipuri de roci ce iau parte la construcţia, naturală şi
antropică, a subsolului zonei cercetate.
Baza petrofizică a interpretării datelor magnetometrice o
constituie, în principiu, contrastul de susceptibilitate magnetică
între calcarele (practic inactive magnetic) care probabil au
servit la edificarea tuturor construcţiilor antice din zonă şi solul
(cu susceptibilităţi moderate) care înglobează aceste
construcţii. Desigur, concentraţii mari de ţigle şi olane,
ceramică de diferite tipuri, zone incendiate, vor trebui să
genereze anomalii magnetometrice pozitive, în conformitate cu
contrastele de susceptibilitate cunoscute din practica geofizică
şi confirmate de măsurători in situ.
Din păcate, prezenţa fundamentului calcaros sarmaţian la
adâncime foarte mică (de obicei sub un metru) complică foarte
mult interpretarea rezultatelor măsurătorilor magnetometrice
de teren: am constatat că anomalii magnetometrice pozitive
puternice, care în mod normal corespund din punct de vedere
arheologic unor zone de arsură (inclusiv concentraţii de
ceramică sau construcţii din cărămidă), la Albeşti sunt
generate de zone cu concentraţie locală mare de oxizi de fier
în calcarele fundamentului. Un efect parazit este introdus de
asemenea de microrelieful calcarelor, în sensul că mici
denivelări locale, efect al eroziunii geologice, produc anomalii