pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
provenite de la zidul roman de incintă (surprins în campaniile
anterioare), a unui şant ce pare a se data într-o perioadă
anterioară epocii romane şi a unui jgheab de epocă modernă,
nu au fost surprinse elemente de interes arheologic.
Explorarea a continuat, într-o etapă ulterioară, în zona
mediană a terasei I a Mureşului, unde putem defalca două
zone. Prima, ce cuprinde în general jumătatea SSE, unde
urmele activităţii antropice sunt foarte slabe şi cea de-a doua,
jumătatea de SSV, unde au apărut o serie de complexe şi
materiale arheologice databile din prima epocă a fierului,
respectiv perioada post-romană, caracterizată prin descoperiri
exclusiv funerare.
În general, materialul arheologic recoltat se înscrie în
tipicul perioadelor enunţate, remarcându-se, în mod special,
două fibule din argint aurit, emailate găsite într-un mormânt din
a doua jumătate a sec. al VI-lea p.Chr.
Cercetările arheologice din luna decembrie s-au axat cu
predilecţie în sectorul de SSE al perimetrului ce urmează a fi
afectat. S-a constatat o depunere tot mai slabă de niveluri de
interes arheologic, fiind de menţionate doar câteva complexe
hallstattiene, dispersate, şanţuri de drenaj din epocă romană şi
un complex de epocă post-romană, necercetat decât într-o
foarte mică măsură. Tot în luna decembrie a fost finalizată şi
Sp110 din sectorul NNV al perimetrului ce urmează a fi afectat,
suprafaţă ce fusese abordată încă din luna octombrie 2006. Au
fost descoperite şi aici o serie de complexe aparţinând
bronzului mijlociu şi epocii post romane.
Lucrările vor continua în perimetrul abordat în campania
2006, printr-o nouă campanie în anul 2007, în care se va
continua verificarea traseului căilor de comunicaţie şi a
reţelelor de utilităţi, precum şi a altor amplasamente destinate
ridicării unor locuinţe familiale.
Pl. 9
Bibliografie:
L. Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în
sec. IV-V (cimitirul 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973.
L. Bârzu, S. Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor.
Arheologie şi tradiţie istorică, Bucureşti, 1991.
H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sudvestul
Transilvaniei, Bucureşti, 1996.
H.Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă
a fierului în Transilvania, Alba Iulia, 1997.
N. Chidioşan, Contribuţii la istoria tracilor din nord-vestul
României. Aşezarea Wietenberg de la Derşida, Oradea, 1980.
K. Horedt, Moreşti-Grabungen in einer vor-und
frűhgeschichtlichen Siedlung in Sieberburgen, Ed. Kriterion,
Bucureşti, 1979.
V. Vasiliev, A. Zryni, Aşezarea şi mormintele din prima epocă a
fierului de la Chendu (jud Mureş), Apulum 24, 1987.
V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică
timpurie în aria intracarpatică a României. Contribuţii
arheologice: aşezarea fortificată de la Teleac, Ed. Dacia,
1991..
Abstract:
The archaeological researches unfolded in the course of
two periods. A first period developed between the 10 th of July
and 31 th of October 2006. The archaeological researches
completed all that was known till then through the discovery of
new materials and archaeological complexes belonging to the
Bronze Age, the first period of the Iron Age and post-Roman
67
Period. Now, there has been delimited the eastern margin of
the settlement from the Bronze Age, and the north-east margin
of the settlements from the first period of the Iron Age. Twenty
two research units have been traced, there were discovered
seven complexes belonging to the Bronze Age, twenty-four
complexes from the first period of the Iron Age, five complexes
belonging to Basarabi type, a Roman complex and nine post-
Roman complexes.
A second period developed between the 1 st of November
and the 20 th of December 2006. We continued the preventive
archaeological researches by 180 research units, of which 174
have been finalized, and in six of them the researches will be
resumed in the 2007 campaign. There have been discovered a
total of 25 archaeological complexes, among these: 12 graves
from post-Roman Period, and other 13 complexes from Middle
Bronze, Hallstatt, Roman and post-Roman periods.
The work will continue on the same area as in the 2006
campaign, through a new one in 2007, with the checking up of
both the route of the roads and infrastructure, and other places
for raising family settlements.
30. Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa
Punct: Cetate
Cod sit: 60954.01
Autorizaţie de cercetare arheologică sistematică nr
37/2006
Colectiv: Livia Buzoianu- responsabil, Laurenţiu Cliante
(MINAC), Nicolae Alexandru (MA Mangalia), Maria
Bărbulescu (UO Constanţa)
Aşezarea fortificată de la Albeşti (de tip phrourion) ocupă o
suprafaţă de cca. 2800 m 2 . În exteriorul fortificaţiei locuirea se
întinde pe cca. 12 ha. Fortificaţia propriu-zisă cunoaşte trei
etape constructive plasate pe durata sec. IV-III a.Chr. Primele
etape databile la mijlocul şi spre sfârşitul sec. IV - începutul
sec. III a.Chr., ocupă suprafeţe quasiegale. Etapa a treia
reprezintă o extindere spre S a suprafeţei fortificate.
Amenajarea spaţiului interior al fortificaţiei păstrează
ordonarea faţă de axele incintelor şi se plasează între aceleaşi
limite cronologice.
Campania 2006 pe şantierul arheologic Albeşti şi-a propus
continuarea cercetării complexelor de locuire din zona de
extindere a spaţiului fortificat din sectorul A; stabilirea relaţiei
dintre incinta a II a (latura de S, din sectorul B) şi pavajul
paralel ei din sectorul A, inclusiv a zidurilor care suprapun
pavajul; identificarea unor eventuale locuiri extra muros (prin
verificarea datelor obţinute prin măsurători geofizice);
efectuarea unor lucrări de conservare primară.
Sector A, c.11-18-25-26
Carourile nou deschise se situează în jumătatea de SE a
sectorului, la N de zidul „Z” (apreciat ca zid de sprijin sau „falsă
incintă”).
- c.11 prezintă o situaţie complexă. Aprox. 1/4 din suprafaţa
c.11 este ocupată de un pavaj de pietre mari, pe direcţia E-V,
care urmează zidul Z în partea de N. Pavajul este denivelat
datorită presiunii zidurilor ferme de la S (zidul Z) şi N.
Pavajul a apărut la –0,25 –0,30 m (dimensiune luată pe
profilul de V) şi –0,10 –0,15 m (pe profilul de S).