pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
miniatural şi rotiţe de lut. Campania din anul 2006 a dus la
identificarea limitei aşezării în zona suprafeţelor Sp03-Sp04 şi
Sp07-Sp08. Singurele materiale arheologice cu valoare
cronologică descoperite în cadrul aşezării Wietenberg sunt
materialele ceramice, care sunt decorate cu motive specifice
fazei III de evoluţie a culturii, fiind reprezentat de: decorul
meandric, împunsături simultane (Zahnstempelung), triunghiuri
imprimate, cercuri imprimate, impresiuni unghiulare, impresiuni
oval-alungite de forma unor „boabe de grâu”. Locuirea
Wietenberg este de datată în faza a III-a de evoluţie a culturii
găsindu-şi analogii în nivelul IV al aşezării de la Derşida,
lipsind până în acest moment elemente care să reliefeze
depuneri din celelalte faze ale culturii.
Locuirea din prima vârstă a fierului:
Descoperirile din prima vârstă a fierului aparţin orizontului
cu ceramică canelată de tip Gava şi descoperiri de tip
Basarabi. Materiale arheologice aparţinând orizontului cu
ceramică canelată de tip Gava au fost descoperite în toată
zona supusă cercetării. Au fost descoperite două locuinţe în
S105 şi Sp11, o vatră în Sp09, o groapă rituală în Sp03 şi
peste douăzeci de gropi, 12 fiind descoperite în Sp09. Se
poate observa o densitate crescută a complexelor în zona
suprafeţelor Sp03-Sp09 şi densitate scăzută în zona
suprafeţelor Sp05-Sp08, zonă care poate fi presupusă ca fiind
o limită a aşezării. Este de menţionat că nu a fost observat un
strat de cultură care să poată fi atribuit locuirii hallstattiene,
complexele acestei epoci fiind conturate într-un sol negru în
care au fost conturate şi complexele aparţinând descoperirilor
de tip Basarabi şi cele ale perioadei post-romane. În suprafaţa
Sp06 a fost descoperit un sceptru de corn nedecorat. Din
inventarul complexelor fac parte numeroase materiale
ceramice, materiale osteologice şi în unele cazuri şi piese de
bronz. În interiorul complexelor au fost descoperite şi piese de
bronz: ace de păr cu cap şi dăltiţe de bronz, dar piesele de
bronz au o circulaţie largă şi nu oferă indicii cronologice. În
campania din 2006 nu a fost descoperită nici o piesă de fier.
Formele şi decorul ceramicii îşi găsesc cele mai bune analogii
în descoperirile din aşezarea fortificată de la Teleac.
Descoperirile aparţinând perioadei mijlocii a primei vârste a
fierului sunt reprezentate de materiale de tip Basarabi. Au fost
descoperite complexe în următoarele secţiuni Sp04, Sp06 ,
Sp09. Este de menţionat faptul că nu a fost sesizat un nivel de
depuneri aparţinând culturii. Au fost descoperite două locuinţe,
în Sp04 şi Sp06, două gropi în S102 şi Sp09 şi o groapă rituală
în Sp04. Decorul ceramicii constă din: motive imprimate, benzi
în formă de „S”-uri , benzi paralele crestate oblic (aşa numitul
şnur fals) şi caneluri şi faţete. Proporţia ceramicii decorate este
redusă, decorul imprimat şi ştampilat este mult mai puţin
frecvent şi realizat neîngrijit. De asemenea formele ceramice
îşi găsesc analogii în formele din faza târzie a culturii. În C9 din
suprafaţa Sp09 a fost descoperit fragmentar un vârf de suliţă
din fier. Materialul prezentat îşi găseşte cele mai bune analogii
în descoperirile de la Chendu fiind datate în faza târzie de
dezvoltare.
A fost descoperit un cuptor de mici dimensiuni din perioada
romană, fiind descoperite şi fragmente de la mai multe vase şi
un opaiţ.
Locuirea de sec. IV-V:
În campania din 2006 a fost cercetate un număr de 11
complexe arheologice aparţinând acestei perioade dintre care
trei locuinţe semiadâncite erau nefinalizate din campania
precedentă. Au fost descoperite cinci locuinţe semiadâncite, o
66
anexă şi două vetre de foc. Dintre acestea C1 şi C2/S102
precum şi C1/S091 au fost conturate în campania 2005. Toate
cele opt locuinţe prezintă podină de lut bătătorit iar la colţuri
gropi de stâlpi. Tipologic ele sunt asemănătoare celor din
campania precedentă. Două dintre locuinţe, C1/SP04 şi
C2/S102, prezintă în pământul de umplutură un pigment de
arsură de culoare cenuşiu-cărămiziu, acelaşi întâlnit şi la
C1/S100 din campania precedentă. Locuinţele sunt la distanţă
foarte mică una de cealaltă. Inventarul constă în material
ceramic şi osteologic, cuie, fusaiole, monedă romană etc. O
menţiune aparte se cuvine să o acordăm pieselor cu putere de
datare mai mare. Dintre acestea am remarcat o fibulă, păstrată
fără resort. Tipologic acesta se încadrează în sec. IV. Într-o
altă locuinţă, C1/Sp 06 a fost descoperit un fragment de
pieptene bilateral de corn. Asemănător cu cei din campaniile
precedente şi acesta prezintă decorul cu „ochiuri”. Anul acesta
au fost descoperite şi primele vetre de foc exterioare
aparţinând acestei perioade. O vatră a fost descoperită în
Sp11, ea se prezintă ca o aglomeraţie de lut ars, aflat pe o
talpă de cărămizi romane refolosite.
În campania din anul 2006 a fost descoperit un şanţ de
mici dimensiuni cu lăţimea de 0,6 m, săpat în forma literei V.
Şanţul suprapune o groapă din prima vârstă a fierului. În
interiorul şanţului singurele materiale descoperite sunt din
prima vârstă a fierului şi apar doar în zona C2, fiind un rezultat
al deranjării gropii în momentul săpării şanţului. Se poate
presupune că şanţul surprins în S105 să reprezinte
continuarea în această zonă a şanţului surprins în S090, S091,
S092, S093, S094, S095, S096, S097 şi notat Şanţul F, care
din punct de vedere stratigrafic suprapune o locuinţă postromană,
C1/S091. Lăţimea şanţului F este de 0,7 m şi a fost
conturat la 0,85 m faţă de nivelul actual de călcare.
În cursul campaniilor viitoare de cercetare vom extinde
perimetrul săpăturilor în apropierea unor complexe puse în
evidenţă deja şi se vor demara investigaţii asupra zonelor
necercetate.
La solicitarea beneficiarului, compania Roşia Montană
Gold Corporation, a fost încheiat un nou contract de cercetare
arheologică în punctul Alba Iulia – La Recea-Monolit şi a fost
întreprinsă o a doua campanie de cercetări arheologice în
acest punct, în intervalul cuprins între 1 noiembrie – 20
decembrie 2006.
Strategia de abordare a sitului a fost una diferită, faţă de
campaniile anterioare, acum colectivul având la dispoziţie o
documentaţie cu amplasamentul exact al viitoarelor locuinţe ce
urmează să se realizeze aici, respectiv cu traseul căilor de
comunicaţii şi al reţelelor de utilităţi, astfel încât amplasarea
unităţilor de cercetare arheologică a fost una punctuală, pe
fiecare din aceste obiective fiind amplasate cu suport
topografic, unităţi de cercetare care urmăreau să asigure
informaţii legate de potenţialul arheologic al amplasamentului
respectiv.
În această campanie au fost realizate un număr total de
180 secţiuni, dintre care 174 au fost finalizate, iar în şase
dintre ele urmează ca cercetările să continue în campania
2007. Au fost descoperite un total de 25 complexe arheologice,
între acestea figurând 12 morminte din perioada postromană,
respectiv alte 13 complexe aparţinând epocilor: bronz mijlociu,
Hallstatt, romană şi postromană.
Cercetările arheologice au vizat, într-o primă etapă, colţul
de SE al zonei unde urmează a fi construit cartierul de locuinţe
de la Alba Iulia - La Recea-Monolit. Cu excepţia resturilor