pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
interactivă. Aceste baze de date sunt compatibile cu alte
sisteme similare de pe glob.
Este cunoscut faptul că indiferent cât de spectaculoase şi
complete ar fi rezultatele unei cercetări cu metode nonintrusive
aplicate unui sit arheologic, acestea nu vor putea
niciodată înlocui complet săpătura arheologică. Astfel că deşi
acum se pot spune relativ multe despre natura structurilor
arheologice din subsol, mai rămâne de stabilit datarea
acestora, posibila existenţă a mai multor faze de construcţie,
caracterul materialului arheologic, atât de important în
stabilirea caracteristicilor sociale, etnice sau economice ale
celor ce au locuit acolo. Aşadar obiectivul cercetărilor viitoare
este săparea sistematică a unei parţi din zona ţintă, parte
selecţionată pe baza datelor deja existente, astfel încât
informaţiile obţinute prin săpătură să aibă un caracter relevant.
Pl. 7
Bibliografie:
A. Diaconescu, A statue of Liber Pater from Apulum (Alba
Iulia), AMN 38, 1, 2001, 161-176.
A. Schaefer, A .Diaconescu, Das Liber Pater Heiligtum von
Apulum în H. Cancik/J Ruepke (Hrsg.) Roemische
Reichsreligion und Provinzialreligion, Tuebingen, 1997, 195-
218.
A. Diaconescu, I. Haynes, A. Schaefer, The Apulum Project-
Summary report of the 1998 and 1999 seasons, in S.
Altekamp/A Schaefer (Hrsg.) The impact of Rome on
settlement in northwestern and Danube provinces, Oxford
2001, p. 115-128.
Abstract:
The 2006 research season in the area of the Liber Pater
sanctuary from Apulum was dedicated to the study of the
target zone using non-intrusive methods. The aerial
photography was therefore combined with topographic survey,
field walking and surface collection and mapping of the
archaeological material and in the end, a surface of 30 x 130
metres was subjected to magnetometric scanning. The results
were very satisfying, areas with concentration of ceramic
wasters and pottery kiln debris being identified, as well as a
significant number of buildings along a street and a minimum
of 13 kilns disposed in three circles.
Everything was recorded in a system of local coordinates
calibrated onto the Stereo 70 Romanian National Grid and
integrated into the GIS created for the Apulum Project data.
The objective for the future seasons is the systematic
excavation of a part of the surveyed area, in order to answer
the questions related to the archaeological material in its
context, the phasing and dating of the site.
27. Alba Iulia, jud. Alba
Punct: Calea Moţilor, nr. 73
Cod sit: 1026.14
Autorizaţia de cercetare preventiv nr:165/2006
Colectiv: Cristinel Plantos – responsabil, George
Bounegru (MNUAI)
În perioada 16.05 - 22.06 2006 au avut loc cercetări
arheologice preventive în municipiul Alba Iulia, Calea Moţilor
63
nr.73. Proprietatea cercetată se află plasată la cca. 200 m SE
de necropola de la Alba Iulia, str. Vânătorilor.
Suprafaţa ce va fi afectată de viitoarea construcţie ocupă
un spaţiu de 104,39 mp, fiind parţial afectată de existenţa unei
locuinţe care va fi demolată. Tot pe această suprafaţă se află o
fântână de cca. 8 m adâncime precum şi reţeaua de apă şi
conducta de gaz care deservesc imobilul mai sus menţionat.
Scurtă descriere a unităţilor de săpătură:
S01 (8 x 3 m; orientare NE-SV) prezintă următoarea
stratigrafie:
0 –0,30 m nivel de umplutură de culoare brun-roşcată, cu
numeroase urme de reziduuri moderne;
-0,30 –0,70 m strat de pământ cu pietre, de culoare negru,
reprezentând tot un nivel de umplutură/nivelare;
-0,70 –2,05 m strat de chirpic ars, de culoare cărămizie, întâlnit
pe întinderea cpl. 1;
-1 -1,20 m nivel de pietriş cu resturi de fragmente ceramice
romane, tegulare, întâlnit doar în c. 7-8, întrerupt în celelalte de
locuinţa medievală;
-1,70 -1,90 m nivel de lut galben compact, steril din punct de
vedere arheologic.
S02 (4 x 1,5 m; orientare NE-SV) a fost plasată paralel cu S01,
la NV de aceasta. În linii generale stratigrafia se prezintă la fel
ca şi în cazul precedent.
S03 (1,5 X 1,5; orientare NE-SV), în fapt o casetă, a fost
deschisă pentru a delimita accesul în locuinţă şi pentru că pe
profilul de SE a fost descoperit un fragment de calotă craniană.
Cercetările arheologice preventive efectuate pe Calea
Moţilor nr. 73 au confirmat existenţa unui orizont de locuire
medievală în acest perimetru. Descoperirile constau în
existenţa pe această suprafaţă a unei locuinţe de sec. XVII şi a
unor gropi de provizii, devenite ulterior menajere, plasate
cronologic probabil în aceeaşi perioadă. Cercetările noastre au
evidenţiat, pe lângă aceasta, şi existenţa unor materiale de
factură romană fără a fi surprinse complexe arheologice
aparţinând acestei perioade, precum şi intervenţii antropice de
dată recentă.
Între descoperirile mai interesante de epocă romană se
remarcă un fragment de terra sigillata, un picior de fibulă, un
ac de os şi un sestert de la Commodus. Materiale romane
constau în fragmente ceramice de culoare roşiatică sau
cenuşie şi au fost surprinse în special în lentila de pietriş din c.
7-8. Nu au fost surprinse complexe arheologice aparţinând
acestei perioade.
Locuinţa medievală face parte din categoria celor
semiadâncite, rectangulară, cu latura de 3,20 m, având pereţii
din lut aplicat pe o urzeală de lemn. Această lutuială a fost
transformată în chirpic în urma unei combustii puternice.
Pereţii erau clădiţi pe o talpă de lemn (bârne), în grosime de
cca. 15 cm, şi susţinuţi pe laturile de E şi de V de 2 stâlpi
laterali. Orientarea era SE-NV, intrarea în locuinţă fiind pe
latura de SE. Compusă dintr-o singură cameră, casa era
podită cu lut iar acoperişul era realizat din şindrilă (în cel mai
bun caz) sau din paie. Distrugerea sa a fost produsă de un
incendiu puternic. Acest lucru este confirmat de umplutura sa
care de la 0,7 m la 2,10 m este compusă din chirpic ars.
Acesta este sfărâmicios, fiind păstrate totuşi şi bucăţi mai mari.
În colţul de SE locuinţa prezintă o groapă în care au fost
descoperite o monedă precum şi vase întregibile. Pe latura de
S, lângă intrare, s-a mai păstrat in situ un colţ de perete.
Grosimea acestuia era de cca. 10-15 cm. Tot în această zonă
a fost surprins în profil un fragment de calotă craniană. Pentru