pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
-0,50 -0,80 m - patul de amenajare pentru pavaje, realizat din
balast;
-0,80 -1,20 m - straturi de umplutură de culoare maro şi
consistenţă lutoasă, compacte, datorate terasărilor şi
amenajărilor pregătitoare pentru realizarea fortificaţiei Vauban
din sec. XVIII;
- cca.-1,20 -2 m - nivelul de epocă medieval târzie (sec. XVI-
XVII);
-2 -3,50 m - nivelul de epocă romană (cu două subnivele
atestate prin complexele arheologice);
- de la cca. -3,50 m începe sterilul arheologic, de culoare
gălbuie, şi consistenţă argiloasă, în acesta coborând mai multe
complexe.
În urma cercetărilor arheologice preventive au fost
descoperite pentru fiecare nivel cronologic amintit, numeroase
complexe arheologice, cu inventar mai mult sau mai puţin
consistent.
Astfel, pentru perioada medievală (sec. XVI - XVII), au fost
cercetate un număr de trei locuinţe de suprafaţă, un
semibordei, şase gropi de provizii şi menajere, două cuptoare
exterioare şi două vetre. Patru şanţuri din epoca medievală, ar
putea fi interpretate ca şi scoateri de ziduri ale unor posibile
construcţii de suprafaţă.
Au mai fost descoperite de asemenea, un număr de patru
morminte de inhumaţie, al căror inventar arheologic pare să le
plaseze în perioada romană postromană (sec. V-VI).
Pentru perioada romană (sec. II-III), au fost descoperite şi
cercetate patru locuinţe de suprafaţă, trei bordeie, 32 gropi de
provizii şi menajere, nouă cisterne/fântâni pentru apă.
Cercetările arheologice efectuate pe amplasamentul
viitoarei construcţii (fântână arteziană), confirmă în primul rând
faptul că zona se află în zona fostelor canabae ale castrului
Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, respectiv aici locuiau
cei care aveau legături sociale sau economice cu castrul
militar.
Totodată ele permit identificarea unui nou punct cu
descoperiri funerare, aparţinând epocii postromane pe harta
arheologică a municipiului Alba Iulia.
În ce priveşte descoperirile din perioada medieval-târzie,
se poate spune că acestea se integrau în cartierul de la V de
cetatea medievală, care apare figurat pe mai multe planuri,
dintre care cel mai vechi cunoscut este cel anonim de la
sfârşitul sec. al XVII-lea. Acest aspect, cunoscut din
observaţiile arheologice efectuate începând cu a doua
jumătate a sec. XX, în perimetre învecinate, este întărit de
prezentele săpături.
Abstract:
The archaeological researches made on the placement of
a future construction (an artesian fountain) confirm that the
area is around the former cannabae of the military camp of the
13 th Legion Gemina from Apulum; people who had social or
economic connections with the military camp lived here (2 nd
century A.D.).
At the same time, they allow us the identification of a new
place with funerary discoveries on the archaeological map of
Alba Iulia, belonging to the post-Roman Period (5 th - 6 th
centuries),
Concerning the discoveries from the late Mediaeval Period,
there might be said that these were placed in the western
district of the mediaeval citadel. The district appears on more
plans, of which the oldest well known is that anonymous one
61
from the end of the 17 th century. This aspect, known through
archaeological observations made in the surrounding areas
beginning with the late 20 th century, is enforced by the present
excavations.
25. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II]
Punct: Dealul Furcilor (proprietatea Elena Dora Rus,
str. N.Labiş f.n.)
Cod sit: 1026.12
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
489/2006
Colectiv: Constantin Inel - responsabil (MNUAI)
În perioada 20-30 octombrie 2006 s-au efectuat cercetări
arheologice preventive, conform contractului de cercetare
arheologică nr. 1391/17.10.2006.
Terenul aflat în proprietatea lui Rus Elena Dora, este
amplasat pe str. Nicolae Labiş f.n., iar beneficiarul urmează să
construiască obiectivul „locuinţă familială”, fiind situat la cca.
300 m V de monumentul dedicat martiriului lui Horia, Cloşca şi
Crişan. Obiectivul supus cercetării se află în zona oraşului
roman Municipium Septimium Apulense.
În vederea descărcării de sarcină arheologică au fost
realizate cinci unităţi de săpătură amplasate pe suprafaţa
destinată realizării obiectivului sus-menţionat, care au
următoarele dimensiuni: S1 – 19 x 1m, S.2 – 10 x 1 m, S3 – 10
x 1 m, S4 – 5 x 4 m, S5 – 20 x 3 m. La S1 au mai fost deschise
două casete mari, pentru cercetarea complexelor arheologice
descoperite, respectiv C1 - 5 x 5,5 m şi C2 - 5 x 5 m.
Stratigrafia parcelei investigate ne prezintă două situaţii
diferite, sesizabile cumva şi prin faptul că jumătatea nordică a
parcelei este sensibil mai joasă decât jumătatea sudică,
aceasta din urmă fiind la cota terasei mari Dealul Furcilor.
Astfel, în zona unde este propusă realizarea locuinţei
familiale stratigrafia ne-a arătat o locuire medieval-timpurie
destul de consistentă, şi un steril care apare la cca.-0,75m. Aici
materialul arheologic roman apare sporadic, fiind prezent în
parte şi ca resturi de material de construcţie roman refolosit la
locuinţele medievale.
Au fost descoperite următoarele complexe arheologice:
două locuinţe medieval timpurii (L1 şi L2), respectiv şapte gropi
de provizii sau menajere (G1-G7). Locuinţa medievală L1 este
de plan rectangular, şi are o încăpere prevăzută cu un cuptor
casnic, plasat la colţul de S şi care are gura în interiorul
locuinţei, iar bolta sa în exteriorul acesteia. Tot în această
încăpere mai există încă două vetre interioare, iar colţul de V al
încăperii a fost afectat de groapa bordeiului B1, care prezintă
pe latura de N o dărâmătură masivă de piatră. Planimetria
locuinţei L1 o regăsim şi la L2, unde avem două vetre dintre
care una centrală, iar cea de-a doua plasată sub un nivel
compact de piatră ce putea proveni din pereţii de amenajare a
unui cuptor. Complexele arheologice se datează pe parcursul
sec. X-XI.
Pentru partea de NV a parcelei investigate stratigrafia este
net diferită, materialul medieval apare ca un nivel destul de
subţire la partea superioară, imediat sub arabil (şi posibil ca
locuirea medieval-timpurie aici să fi fost afectată de lucrările
agricole), iar sub acesta apare nivelul roman, cu urmele de la
câteva construcţii de lemn cu mult material tegular fragmentar