pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 directă/cioplirea (PD/C), aplicată mai ales în realizarea artefactelor de corn (12 cazuri). Aplicarea (probabilă) a tratamentului termic (TrT) (prin încălzirea la flacără sau coacerea în cenuşă fierbinte) se întâlneşte în cazul vârfurilor de os. Aici trebuie exprimată rezerva legată de posibilitatea ca unele piese să fi fost arse accidental. Între procedeele rar semnalate în cadrul lotului analizat se înscriu: perforarea bilaterală (PfB) prin rotaţie rapidă – cu sfredelul (Sfr) şi alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică – fasonarea uneltelor de ţesut şi a obiectelor de podoabă (3 cazuri); abraziunea axială (Aa), 2 cazuri; excavarea (scobirea) ţesutului spongios al cornului de cerb (Sc), un caz; perforarea bilaterală (PfB) prin rotaţie alternativă (RotA) – folosindu-se probabil o piesă litică manevrată direct şi alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică – fasonarea uneltelor masive din corn de cerb (topor, săpăligă), un caz. Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică (Am, Aa, PD/C) sau combinate în scheme de fasonare cu 2-5 componente (Am + PD/C; Am + PD/C + PfB + Sc + Al; Am + PfB + Al). Piesele perforate sunt puţin numeroase (4 cazuri). În primul rând este vorba de: două vârfuri de os cu perforaţie proximală, utilizate probabil la ţesut/împletit (ALN/II 29; ALN/II 40); vârful oblic perforat pe bază de ax de corn de cerb (topor, săpăligă, ALN/II 38); pandantivul (sau plăcuţa) cu două perforaţii, realizată pe fragment de defensă de mistreţ (ALN/III 8). Este de remarcat combinaţia procedeelor tehnice atestate în cazul acestor piese. Vârfurile de os au fost fasonate prin abraziune multidirecţională, iar perforaţiile realizate bilateral asimetric prin rotaţie rapidă cu ajutorul sfredelului. două piese. Vârful oblic perforat prezintă o perforaţie bilaterală realizată prin cioplirea ţesutului compact, scobirea ţesutului spongios, perforare şi alezare prin rotaţie alternativă. În cazul pandantivului (sau plăcuţei) pe fragment de defensă de mistreţ, amenajarea dispozitivului de suspendare (două perforaţii la extremităţi) a fost executată bilateral, fără prepararea suprafeţei, vădind adaptarea optimă a procedeului la parametrii morfometrici şi de duritate ai materiei prime; s-a folosit, probabil, sfredelul simplu, armat cu vârf litic, manevrat prin rotaţie continuă sau sfredelul cu arc. Perforaţiile, asimetrice (ample pe FI a piesei) au fost finisate prin alezare (rotaţie). În ceea ce priveşte fixarea în suport, remarcăm frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner, coadă sau fixate pe o fibră/fir. Netezitoarele realizate pe fragmente diafizare de oase lungi (tipul I B1, 2 piese aparţinând grupului cultural Foeni, ALN/II 36 şi ALN/II 37) se utilizau foarte probabil fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb. Fixarea transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de fixare a cozii de lemn – perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz, cel al piesei ALN/II 38, atribuită grupului cultural Foeni. Fixarea transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de suspendare sau de fixare prin coasere – perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz, aparţinând culturii Petreşti (pandantivul sau plăcuţa pe fragment de canin de mistreţ, ALN/III 8). Fixarea axială de tip negativ (prin utilizarea cavităţii medulare) este prezentă, de asemenea, cu un singur caz, cel al mărgelei de os ALN/III 10. Datele relative la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în tabelul nr. 9. Cultura Vinča. Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 2: abraziunea multidirecţională (Am) (9 cazuri); percuţia directă/cioplirea 52 (PD/C) (2 cazuri). Nu avem atestate amenajări specifice (perforaţii etc.) şi nici piese compozite, prevăzute cu mâner. Grupul cultural Foeni. Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit acestui grup cultural sunt în număr de 6: abraziunea multidirecţională (Am) (37 cazuri); percuţia directă/cioplirea (PD/C) (6 cazuri); alezarea (Al) (2 cazuri); perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz; excavarea (scobirea) ţesutului spongios (S, un caz); perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, RotA), un caz. În privinţa fixării în suport, se remarcă frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner de lemn sau de corn de cerb sau coadă de lemn; fixarea axială distală de tip pozitiv (netezitoarele de tip I B1, 2 cazuri); fixarea transversală de tip negativ (vârf oblic perforat pe bază de corn de cerb de tip I G4, un caz). Cultura Petreşti. Procedeele de fasonare atestate în cazul lotului IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 4: abraziunea multidirecţională (Am), 7 cazuri; percuţia directă/cioplirea (PD/C), 4 cazuri; abraziunea axială (Aa), 2 cazuri; perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz. Ca piese fixate pe fir/fibră transversal negativ sau axial negativ prin suspendare sau coasere menţionăm pandantivul pe fragment de canin de mistreţ de tipul III B1 şi mărgeaua de os de tipul III D1. Examinarea sistematică a suprafeţelor artefactelor (cu ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere) întregului lot IMDA de la ALN a relevat prezenţa singulară sau combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate 5 tipuri de urme de folosire. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire şi de lustru (Tc, L), intense sau superficiale (43 cazuri). Urmează fracturile curente (14 cazuri), rezultate prin impact frontal (FI, 7 cazuri), prin aplicarea unor forţe laterale (FL, 6 cazuri) sau prin aplicarea presiunii (FP, un caz). Striurile de utilizare (AF) însoţesc urmele de tocire şi lustru în 3 cazuri. Datele relative la urmele de utilizare decelate pe piesele studiate şi rolul lor funcţional prezumat sunt sintetizate în tabelul nr. 9. Cultura Vinča. În lotul atribuit culturii Vinča se constată prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de uzură şi caracterizează, în mod curent, afectarea părţii active a artefactelor: tocirea, lustrul (Tc, L, 7 cazuri); fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (FL, un caz); tocirea, lustrul, striurile de uzură, fracturarea prin presiune (Tc, L, AF, FP), un caz. Grupul cultural Foeni. În lotul atribuit acestui grup cultural se constată prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, 25 cazuri); tocirea, lustrul, fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L, FL, 5 cazuri); tocirea, lustrul, fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L, FL, 5 cazuri); fracturarea prin impact (FI, 3 cazuri); tocirea, lustrul, abraziunea funcţională (Tc, L, AF, 2 cazuri). Cultura Petreşti. În lotul atribuit acestei culturi se constată prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: fracturarea prin impact (FI, 4 piese); tocirea, lustrul (Tc, L, 3 cazuri); abraziunea funcţională (AF, 2 cazuri). Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei paleotehnologice: - pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a materialelor textile (cusutul); ţesutul; împletitul fibrelor vegetale şi animale; debitajul lamelar al materialelor litice (chasse
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 lame); prelucrarea solului – grădinărit (plantator); vânătoarea (procurarea eventuală a coarnelor de cerb); - pentru netezitoare: prelucrarea pieilor şi a lemnului; - pentru vârful oblic: prelucrarea lemnului, prelucrarea solului – grădinărit (săpăligă), armă; vânătoarea (procurarea eventuală a coarnelor de cerb); - materiile prime (dinţi – canini de mistreţ) atestă fabricarea pieselor de podoabă, precum pandantivele sau plăcuţele, ca şi vânătoarea; - manifestările simbolice sunt ilustrate de prezenţa podoabelor (un pandantiv pe fragment de canin de mistreţ – ALN/III 8 şi o mărgea de os – ALN/III 10). Pentru lotul de artefacte studiat, asocierea diverselor tipuri de piese din materii dure animale ilustrează contextele curente domestice in situ de fabricare, de utilizare şi de stocare sau de abandon (contexte intra-sit), ca şi, sporadic, contexte extra-sit, legate de culegerea coarnelor de cervide şi de vânătoare, care prilejuia procurarea unor materii prime (coarne de cervide şi defense de mistreţ). Alături de aceste situaţii avem şi cazurile speciale ale prezenţei artefactelor IMDA în gropi cu diverse destinaţii probabile (menajere sau de cult: G1, G-C1) sau în aria depunerilor de indivizi umani (G-RSU); rolul funcţional al acestor complexe urmează a se stabili după valorificarea integrală a rezultatelor cercetărilor, astfel putând fi formulate şi unele consideraţii asupra raportului dintre artefactele IMDA şi depunerile respective. Semnalăm şi indiciile, importante, deşi foarte puţine, legate de fabricarea artefactelor IMDA, oferite de piesele tehnice (materii prime în curs de prelucrare, cum este piesa ALN/III 9, fragment de canin de mistreţ fasonat în vederea amenajării probabile a unui pandantiv sau plăcuţă de tip III B3). Aceste constatări sporesc valoarea documentară a lotului de la ALN. Este astfel de acceptat ipoteza după care fabricarea artefactelor din materii dure animale se făcea în contextul domestic şi nu ilustra practicarea unui meşteşug specializat. Gama tipo-funcţională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităţilor ipotetice derulate într-un sit de ocupare permanentă; creşterea animalelor şi prelucrarea continuă a produselor rezultate din această ocupaţie de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea materiilor dure animale, a pieilor, a fibrelor de origine animală provenind de la ovicaprine şi bovine. La acestea se adaugă ocupaţiile complementare: vânătoarea, prelucrarea materialelor litice, a lemnului, a solului etc. Aşa cum s-a subliniat şi mai sus, expresivitatea relativ scăzută a lotului IMDA analizat din perspectivă paleotehnologică marchează specificul culturilor neo-eneolitice şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare. Concluziile noastre, expuse aici în formă preliminară sunt limitate de absenţa, deocamdată, a altor seturi de date, respectiv, examinarea exhaustivă a lotului materialului paleofaunistic, demers care poate spori efectivul artefactelor IMDA; diagnoza paleofaunei; datele asupra ambianţei paleotehnologice (industria litică etc.). Efectivele IMDA pe culturi nu sunt prea consistente, ceea ce restricţionează, de asemenea, semnificativ încheierile formulabile, amplitudinea efectivului studiat condiţionând valabilitatea concluziilor. În cadrul analizei nu au fost atestate tipuri noi pentru culturile respective; printre tipurile rare putem menţiona pandantivul ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de mistreţ şi atribuit culturii Petreşti, descoperit în asociere cu resturi scheletice umane. Prilejul de 53 faţă oferă premiera aplicării integrale a protocolului de analiză asupra unor loturi IMDA aparţinând culturii Vinča, faza B şi grupului cultural Foeni; totodată s-a putut continua studiul IMDA aparţinând culturii Petreşti, iniţiat recent 7 . Datele etalate în prezentul raport de analiză au valoare ilustrativă pentru fenomenul paleotehnologic abordat şi pot deveni un reper pentru studiile viitoare asupra IMDA preistorice. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs]. Anexa 1 Note: 1. Gligor et alii 2006; Gligor, Florescu, Breazu 2006. 2. Beldiman 1999; Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Sztancs 2006. 3. Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia. 4. Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Sztancs 2006. 5. Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia. 6. Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005c. 7. Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2006. Bibliografie: BELDIMAN 1999 – Beldiman C., Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, teză de doctorat sub conducerea dr. S. Marinescu-Bîlcu, IAB BELDIMAN, LUCA, ROMAN, DIACONESCU 2004 – Beldiman C., Luca S. A., Roman C., Diaconescu Dr., Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale, CCA 2004, p. 85-94, 469-475 BELDIMAN, SZTANCS 2005a – Beldiman C., Sztancs D.-M., Industria preistorică a materiilor dure animale din „Peştera de la Cauce”, în S. A. Luca, C. Roman, Dr. Diaconescu, H. Ciugudean, G. El Susi, C. Beldiman, Cercetări arheologice în Peştera Cauce (II) (sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara), Bibliotheca Septemcastrensis 5, Sibiu, p. <strong>15</strong>5-254 BELDIMAN, SZTANCS 2005b – Beldiman C., Sztancs D.-M., Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara. Raport final privind studiul industriei materiilor dure animale, CCA 2005, p. 112- 120, 479-489 BELDIMAN, SZTANCS 2005c – Beldiman C., Sztancs D.-M., Şeuşa, com. Ciugud, jud. Alba. Date privind industria preistorică a materiilor dure animale, CCA 2005, p. 370-374, 499-507 BELDIMAN, SZTANCS 2006 – Beldiman C., Sztancs D.-M., Miercurea Sibiului-„Petriş”. Industria preistorică a materiilor dure animale, CCA 2006, p. 224-229, 493-498 GLIGOR et alii 2006 – Gligor M., Florescu C., Breazu M., Borşan T., Maican I., Lipot Ş., Toth C., Mazăre P., Ciută B., Alba Iulia-„Lumea Nouă”, CCA 2006, p. 55-59 GLIGOR, FLORESCU, BREAZU 2006 – Gligor M., Florescu C., Breazu M., Raport preliminar privind cercetările arheologice preventive de la Alba Iulia-„Lumea Nouă” (2005), Patrimonium Apulense 5-6, 2005-2006 (sub tipar) Résumé: L’industrie préhistorique des matières dures animales dans le site Alba Iulia-„Lumea Nouă”, dép. d’Alba, Roumanie.
Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 102 and 103:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?