pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
directă/cioplirea (PD/C), aplicată mai ales în realizarea
artefactelor de corn (12 cazuri). Aplicarea (probabilă) a
tratamentului termic (TrT) (prin încălzirea la flacără sau
coacerea în cenuşă fierbinte) se întâlneşte în cazul vârfurilor
de os. Aici trebuie exprimată rezerva legată de posibilitatea ca
unele piese să fi fost arse accidental. Între procedeele rar
semnalate în cadrul lotului analizat se înscriu: perforarea
bilaterală (PfB) prin rotaţie rapidă – cu sfredelul (Sfr) şi
alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică – fasonarea
uneltelor de ţesut şi a obiectelor de podoabă (3 cazuri);
abraziunea axială (Aa), 2 cazuri; excavarea (scobirea) ţesutului
spongios al cornului de cerb (Sc), un caz; perforarea bilaterală
(PfB) prin rotaţie alternativă (RotA) – folosindu-se probabil o
piesă litică manevrată direct şi alezarea (Al), prezente la
amenajarea specifică – fasonarea uneltelor masive din corn de
cerb (topor, săpăligă), un caz. Procedeele decelate sunt
aplicate în formulă unică (Am, Aa, PD/C) sau combinate în
scheme de fasonare cu 2-5 componente (Am + PD/C; Am +
PD/C + PfB + Sc + Al; Am + PfB + Al). Piesele perforate sunt
puţin numeroase (4 cazuri). În primul rând este vorba de: două
vârfuri de os cu perforaţie proximală, utilizate probabil la
ţesut/împletit (ALN/II 29; ALN/II 40); vârful oblic perforat pe
bază de ax de corn de cerb (topor, săpăligă, ALN/II 38);
pandantivul (sau plăcuţa) cu două perforaţii, realizată pe
fragment de defensă de mistreţ (ALN/III 8). Este de remarcat
combinaţia procedeelor tehnice atestate în cazul acestor piese.
Vârfurile de os au fost fasonate prin abraziune
multidirecţională, iar perforaţiile realizate bilateral asimetric prin
rotaţie rapidă cu ajutorul sfredelului. două piese. Vârful oblic
perforat prezintă o perforaţie bilaterală realizată prin cioplirea
ţesutului compact, scobirea ţesutului spongios, perforare şi
alezare prin rotaţie alternativă. În cazul pandantivului (sau
plăcuţei) pe fragment de defensă de mistreţ, amenajarea
dispozitivului de suspendare (două perforaţii la extremităţi) a
fost executată bilateral, fără prepararea suprafeţei, vădind
adaptarea optimă a procedeului la parametrii morfometrici şi
de duritate ai materiei prime; s-a folosit, probabil, sfredelul
simplu, armat cu vârf litic, manevrat prin rotaţie continuă sau
sfredelul cu arc. Perforaţiile, asimetrice (ample pe FI a piesei)
au fost finisate prin alezare (rotaţie). În ceea ce priveşte fixarea
în suport, remarcăm frecvenţa redusă a pieselor compozite,
prevăzute cu mâner, coadă sau fixate pe o fibră/fir.
Netezitoarele realizate pe fragmente diafizare de oase lungi
(tipul I B1, 2 piese aparţinând grupului cultural Foeni, ALN/II 36
şi ALN/II 37) se utilizau foarte probabil fixate axial pozitiv în
mânere de lemn sau de corn de cerb. Fixarea transversală de
tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de fixare a cozii de
lemn – perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz,
cel al piesei ALN/II 38, atribuită grupului cultural Foeni. Fixarea
transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de
suspendare sau de fixare prin coasere – perforaţie
transversală) este prezentă cu un singur caz, aparţinând
culturii Petreşti (pandantivul sau plăcuţa pe fragment de canin
de mistreţ, ALN/III 8). Fixarea axială de tip negativ (prin
utilizarea cavităţii medulare) este prezentă, de asemenea, cu
un singur caz, cel al mărgelei de os ALN/III 10. Datele relative
la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în
tabelul nr. 9.
Cultura Vinča. Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului
IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 2: abraziunea
multidirecţională (Am) (9 cazuri); percuţia directă/cioplirea
52
(PD/C) (2 cazuri). Nu avem atestate amenajări specifice
(perforaţii etc.) şi nici piese compozite, prevăzute cu mâner.
Grupul cultural Foeni. Procedeele de fasonare decelate în
cazul lotului IMDA atribuit acestui grup cultural sunt în număr
de 6: abraziunea multidirecţională (Am) (37 cazuri); percuţia
directă/cioplirea (PD/C) (6 cazuri); alezarea (Al) (2 cazuri);
perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz; excavarea
(scobirea) ţesutului spongios (S, un caz); perforarea bilaterală
cu sfredelul (PfB, RotA), un caz. În privinţa fixării în suport, se
remarcă frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu
mâner de lemn sau de corn de cerb sau coadă de lemn;
fixarea axială distală de tip pozitiv (netezitoarele de tip I B1, 2
cazuri); fixarea transversală de tip negativ (vârf oblic perforat
pe bază de corn de cerb de tip I G4, un caz).
Cultura Petreşti. Procedeele de fasonare atestate în cazul
lotului IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 4:
abraziunea multidirecţională (Am), 7 cazuri; percuţia
directă/cioplirea (PD/C), 4 cazuri; abraziunea axială (Aa), 2
cazuri; perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz. Ca
piese fixate pe fir/fibră transversal negativ sau axial negativ
prin suspendare sau coasere menţionăm pandantivul pe
fragment de canin de mistreţ de tipul III B1 şi mărgeaua de os
de tipul III D1.
Examinarea sistematică a suprafeţelor artefactelor (cu
ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere)
întregului lot IMDA de la ALN a relevat prezenţa singulară sau
combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un
grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează
funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate 5 tipuri de
urme de folosire. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire şi de
lustru (Tc, L), intense sau superficiale (43 cazuri). Urmează
fracturile curente (14 cazuri), rezultate prin impact frontal (FI, 7
cazuri), prin aplicarea unor forţe laterale (FL, 6 cazuri) sau prin
aplicarea presiunii (FP, un caz). Striurile de utilizare (AF)
însoţesc urmele de tocire şi lustru în 3 cazuri. Datele relative la
urmele de utilizare decelate pe piesele studiate şi rolul lor
funcţional prezumat sunt sintetizate în tabelul nr. 9.
Cultura Vinča. În lotul atribuit culturii Vinča se constată
prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de uzură şi
caracterizează, în mod curent, afectarea părţii active a
artefactelor: tocirea, lustrul (Tc, L, 7 cazuri); fracturarea prin
acţiunea forţelor laterale (FL, un caz); tocirea, lustrul, striurile
de uzură, fracturarea prin presiune (Tc, L, AF, FP), un caz.
Grupul cultural Foeni. În lotul atribuit acestui grup cultural se
constată prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de
uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, 25 cazuri); tocirea, lustrul,
fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L, FL, 5 cazuri);
tocirea, lustrul, fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L,
FL, 5 cazuri); fracturarea prin impact (FI, 3 cazuri); tocirea,
lustrul, abraziunea funcţională (Tc, L, AF, 2 cazuri).
Cultura Petreşti. În lotul atribuit acestei culturi se constată
prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: fracturarea prin
impact (FI, 4 piese); tocirea, lustrul (Tc, L, 3 cazuri);
abraziunea funcţională (AF, 2 cazuri).
Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile
decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în
conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi
implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei
paleotehnologice:
- pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a
materialelor textile (cusutul); ţesutul; împletitul fibrelor vegetale
şi animale; debitajul lamelar al materialelor litice (chasse