pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
atribuite: culturii Vinča, faza B; grupului cultural Foeni; culturii
Petreşti. Lotul IMDA de la ALN are un efectiv total de 61 piese
(N total = 61). Piesele sunt păstrate în colecţiile Univ. Alba
Iulia, IAS. Ele provin atât din complexe atribuite culturilor şi
grupului cultural menţionate (N = 31), cât şi din nivelurile
aferente (N = 30). Distribuţia pe culturi arată dominarea
cantitativă a artefactelor aparţinând grupului cultural Foeni (N =
40); 11 piese sunt atribuite culturii Vinča, faza B (N = 11);
cultura Petreşti este reprezentată prin 10 piese (N = 10). Cele
mai multe artefacte au fost descoperite în: inventarul B3 –
cultura Vinča (7 piese); inventarul B1 – grupul cultural Foeni (9
piese) şi inventarul G-RSU – grupul cultural Foeni (5 piese).
Restul complexelor a livrat 1-3 piese. Asocierile tipologice în
complexe (locuinţe, gropi, gropi/arii de depunere a defuncţilor)
includ 2-4 tipuri (unelte, rar materii prime), ilustrând contexte
de fabricare, utilizare, stocare şi abandon: B3 (I A7 + I A15 + I
B9 + V A2 d) (cultura Vinča); B1 (I A7 + I A9 + I A11); L1 (I A1
+ I A7); G-C1 (I A7 + I A15 + I A17); G-RSU (I A3 + I A7 + I
A11 + I G4) (grupul cultural Foeni). Sunt de menţionat trei
contexte speciale: groapa anexă a complexului C1 (G-C1),
grupul cultural Foeni; în inventarul acesteia, autorul cercetărilor
menţionează prezenţa unui craniu de vită şi a unui schelet
întreg de câine; în zona gâtului acestuia a fost găsit un
pandantiv perforat de scoică; este vorba, probabil, de un
complex ritual; materialele respective nu au fost disponibile
pentru realizarea prezentului raport; groapa/complexul cu
resturi scheletice umane (G-RSU), grupul cultural Foeni;
groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU),
cultura Petreşti. La solicitarea noastră, autorul săpăturilor a
precizat, pe baza criteriilor stratigrafice şi tipologice,
apartenenţa culturală a complexelor. Aceste atribuiri cronoculturale,
care pot fi supuse nuanţării sau revizuirii parţiale, în
funcţie de interpretarea finală a rezultatelor cercetărilor, au stat
la baza departajării artefactelor pe culturi şi au impus
ordonarea datelor în repertoriu, derularea analizei tehnologice
etc. În afara acestor repere, nu putem oferi, deocamdată, date
suplimentare asupra contextului de provenienţă a artefactelor.
Pentru repertorierea artefactelor şi buna lor departajare şi
identificare/regăsire pe nivelurile corespunzătoare culturilor
definite în situl de care ne ocupăm am adoptat următoarele
convenţii: situl a primit abrevierea ALN; nivelul aferent culturii
Vinča, faza B a fost individualizat de noi prin cifra I; nivelul
atribuit grupului cultural Foeni a fost desemnat prin cifra II;
nivelul aferent culturii Petreşti a fost individualizat prin cifra III.
Au rezultat, astfel, siglele: ALN/I, ALN/II şi ALN/III. Analiza
artefactelor s-a derulat pe loturile constituite pe culturi. În
repertoriu au fost inserate cele 61 fişe-tip ale artefactelor,
reunind, în formulă sintetică, observaţiile şi prelevările
referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi
în plan tipologic, morfometric şi paleotehnologic. Pe baza
datelor din fişele de repertoriu (neincluse în textul prezentului
raport) se formulează concluziile analizei inserate în prezentul
raport.
Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi
şi la provenienţă sunt redate sintetic în anexă. În lotul analizat
au fost decelate 3 categorii tipologice (I Unelte; III Podoabe; V
Diverse), 6 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I G
Vârfuri oblice; III B Pandantive; III D Mărgele; V A Piese
tehnice) şi 15 tipuri. În raport cu lista tipologică elaborată
recent şi aplicată în studiul IMDA preistorice din România 5 ,
artefactele prezente în repertoriul sitului ALN aparţin unor tipuri
relativ comune, neputând evidenţia, deocamdată, piese rare
50
sau unicat; sub acest aspect atrage, totuşi, atenţia, prin
contextul de provenienţă (asociere cu resturi scheletice
umane) şi starea sa de conservare excepţională, pandantivul
ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de
mistreţ şi atribuit culturii Petreşti. Se constată caracterul auster
al gamei tipologice, marcată de predominarea vârfurilor diverse
(grupa tipologică I A, N = 51); în cadrul ei, frecvente sunt cele
realizate pe semimetapodii de ovicaprine (I A7, N = 18), pe
segmente de rază de corn de cerb (I A17, N = 11), pe
fragmente de corpuri costale de bovine (I A15, N = 7) şi pe
semimetapodii de bovine (I A9, N = 6). Urmează netezitoarele
pe fragmente de oase lungi de bovine (I B1, N = 5), piesele
tehnice (V A2, materii prime, canini de mistreţ, N = 2), vârfurile
oblice din corn de cerb (I G4, N = 1), pandantivele pe fragment
de canin de mistreţ (III B3, N = 1) şi mărgelele de os (III D1, N
= 1).
Cultura Vinča. Structura tipologică a lotului atribuit culturii
Vinča (N = 11) include un număr de 2 categorii (I Unelte; V
Diverse), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; V A
Piese tehnice) şi 11 tipuri. Cel mai bine reprezentată este
categoria uneltelor (I); aceasta include 10 piese, între care
domină în mod absolut vârfurile.
Grupul cultural Foeni. Structura tipologică a lotului atribuit
grupului cultural Foeni (N = 40) include o singură categorie (I
Unelte), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I G
Vârfuri oblice) şi 11 tipuri; şi aici vârfurile diverse domină în
mod absolut efectivul studiat.
Cultura Petreşti. Structura tipologică a lotului atribuit culturii
Petreşti (N = 10) include un număr de 3 categorii (I Unelte; III
Podoabe; V Diverse), 5 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B
Netezitoare; III B Pandantive; III D Mărgele; V A = Piese
tehnice) şi 6 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria
uneltelor (I); aceasta include 7 piese, între care domină, de
asemenea, vârfurile.
Parametrii morfometrici (exprimaţi în mm) sunt redaţi
sintetic în anexă. Din punctul de vedere al expresivităţii
dimensionale se remarcă grupa tipologică a vârfurilor (I A), ea
având efectivul cel mai mare (N = 51, dintre care 44 piese
întregi sau întregibile). Adoptându-se clase de lungimi stabilite
în mod convenţional se observă predominarea vârfurilor de
clasă mică (II, N = 24 piese) şi mijlocie (III-IV, N = 19 piese);
exemplarele de clasă mare sunt excepţionale (V, N = 1)
(tabelul nr. 8). Corelarea claselor de lungimi cu tipurile va
putea aduce noi precizări în privinţa raportului
morfometrie/tipologie. Efectivele prea reduse nu permit
conturarea altor concluzii pe baze statistice.
Analiza parametrilor paleotehnologici (de la identificarea
specifică şi anatomică a materiei prime şi până la decelarea
urmelor de uzură şi formularea ipotezelor legate de rolul
funcţional) se va derula distinct pentru fiecare cultură atestată
în sit. Formulăm de pe acum observaţia legată de
expresivitatea relativ scăzută a IMDA analizate sub raport
paleotehnologic; această caracteristică pare să marcheze
specificul culturilor neo-eneolitice Vinča, Petreşti şi al grupului
cultural Foeni; ea se datorează aplicării unor scheme de
fabricare standardizate, în general simple, recurgând la
procedee elementare, cu grad mic de combinare 6 .
Achiziţia materiilor prime semnifică parcurgerea unor etape
succedate într-un interval de timp scurt. Sunt atestate 5 specii
care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele
domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus);
cervidele – cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus