pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
present, we believe that the “Lumea Nouă” site is one of the
key settlements that could contribute significantly to the solving
of this matter.
The cherry-red on light orange pottery, polished and
decorated mainly with chevron-shaped lines, is known from the
first excavations at “Lumea Nouă”. Then, in 2005 it was found
within the Foeni level (Sp. III/Colda), and during the 2006
campaign this type of pottery was found again, thus confirming
the stratigraphic sequence for this type of painted decoration.
We would also like to point out the discovery of a large
number of sherds decorated with Turdaş incised ornaments
inside closed Foeni complexes. The pottery is made of good
quality paste, burned orange, and in most cases it is also very
well polished. The Foeni communities have possibly been in
contact with Turdaş communities, which are archaeologically
documented on the middle Mureş Valley, and have assimilated
some traditions related to the pottery decoration.
We would also like to point out, as important elements for
the relative chronology, the identification in closed complexes
(a dwelling and a pit house) of a Thessalian type statuette
together with Foeni pottery and Herpály painted pottery
(classical phase), and of Foeni pottery together with
Precucuteni pottery, phase I/II.
The lack of “Lumea Nouă” painted pottery in the 2006
excavations is somewhat natural if we take into consideration
the fact that the campaign did not reveal any Vinča B
archaeological deposits. Therefore, the research carried out in
Sector C showed that the Foeni habitation was the earliest
one, proving the fact that those communities chose to settle
down and build pit houses and surface dwellings in areas not
inhabited before, thus extending the settlement (especially to
the west, in this particular case).
Industria preistorică a materiilor dure animale
Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti), Diana-Maria
Sztancs (ULB Sibiu)
Cercetările de salvare desfăşurate în situl arheologic de la
Alba Iulia, punctul „Lumea Nouă” (ALN) în perioada 2005-2006
au prilejuit explorarea unor complexe şi recuperarea unor
importante materiale relative la trei secvenţe de ocupare în
decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturii Vinča, faza
B, grupului cultural Foeni şi culturii Petreşti (vezi supra,
raportul de cercetare pe anul 2006) 1 . Din complexele aferente
acestora, ca şi din stratul de cultură s-a recuperat o cantitate
importantă de materiale osteologice, de origine animală şi
umană, ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor
dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul
prezentului raport de analiză. Mai mult de jumătate din
efectivul avut la dispoziţie (34 piese) provine din cercetările
desfăşurate în anul 2005; 27 piese au fost descoperite în anul
2006. Parte a artefactelor aparţinând IMDA provine dintr-un
număr de 9 complexe (locuinţe adâncite de tip bordei; locuinţe
de suprafaţă; gropi). Două complexe aparţin culturii Vinča, faza
B (bordeiul B3 şi groapa G1). Din inventarul lor s-au recuperat
8 piese; alte 3 piese provin din nivelul aferent acestei culturi.
Cinci complexe au fost atribuite de autorul cercetărilor grupului
cultural Foeni (bordeiul B1, locuinţa de suprafaţă L1, groapa
G1, groapa anexă a complexului C1 – G-C1, groapa/complexul
cu resturi scheletice umane – G-RSU). De aici s-au recoltat 21
piese, iar din nivel alte 19. Culturii Petreşti îi aparţin două
complexe (locuinţa de suprafaţă L1 şi groapa/complexul cu
49
resturi scheletice umane – G-RSU), care au livrat câte o piesă;
din nivel se mai adaugă 8 piese.
În contextul mai larg al valorificării sistematice a
descoperirilor IMDA preistorice din România, obiectiv urmărit
în ultimii ani şi în mediul cercetării de la noi 2 , analiza de faţă
urmăreşte să ofere o primă sistematizare a datelor privitoare la
artefactele din materii dure animale descoperite la ALN. În
demersul de extindere a abordărilor multidisciplinare ale
vestigiilor din acest sit, materialele, inedite până acum, ne-au
fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către
Mihai Gligor; îi exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre.
Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor
metodologice actuale ale domeniului. Sunt aplicate clasificarea
tipologică şi protocolul de analiză puse la punct recent şi care
au stat la baza elaborării tezei de doctorat a autorului principal,
ca şi a redactării şi publicării a numeroase studii, articole şi
rapoarte recente 3 . Printre avantajele oferite de studiul IMDA de
la ALN putem menţiona:
- posibilitatea studiului sistematic al unor loturi IMDA
aparţinând unor culturi şi grupuri culturale abordate până acum
sporadic sau deloc pe acest plan (cultura Vinča, faza B; grupul
cultural Foeni; cultura Petreşti);
-formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a
paleotehnologiei specifice neo-eneoliticului în spaţiul
intracarpatic;
- posibilitatea definirii unor tipuri/subtipuri noi sau rare ale
IMDA preistorice;
- analiza artefactelor IMDA provenind din complexe speciale,
precum gropile cu resturi scheletice animale şi umane;
- posibilitatea definirii unor repere specifice – metodologice,
tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale,
la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate
sau inedite;
- posibilitatea augmentării lotului prin dezvoltarea săpăturii în
următorii ani şi explorarea a noi complexe;
- şansa unei cercetări extinse – exhaustive şi multidisciplinare
a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte
seturi de date.
Aspectele metodologice ale demersului care vizează
studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu
mai multe ocazii recente 4 . Este vorba de:
- criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/
subtipuri/ variante/ subvariante);
- structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a
vocabularului etalonat;
- coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului
operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările
specifice;
- înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice
ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de
utilizare; formularea ipotezelor legate de rolul funcţional al
artefactelor. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară
stă la baza stabilirii concluziilor legate de specificul IMDA
studiate, permiţând, în cadrul culturilor şi al fazelor acestora,
sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în
obiectivele demersului diacronic: prezenţa elementelor comune
şi a situaţiilor puţin frecvente sau rare în cadrul culturilor şi
fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiţiei şi al inovaţiei;
specificul cultural şi definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea
influenţelor etc.
În situl ALN au fost explorate în anii 2005-2006 niveluri cu
depuneri arheologice preistorice databile în neo-eneolitic şi