pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
tip adâncit (bordeie) precum şi de suprafaţă, în zone care nu
au mai fost locuite, ducând astfel la extinderea aşezării, în
cazul de faţă, cu precădere spre V.
Pl. 5
Note:
* Autorizaţiile de cercetare au fost emise pentru fiecare punct
cercetat.
1. I. Paul, M. Ciută, G.T. Rustoiu, P. Mazăre, C. Florescu, M.
Gligor, Raport asupra rezultatelor săpăturii de salvare
efectuate în cadrul sitului arheologic de la Alba Iulia-Lumea
Nouă, punctul „Ferma Romano-Catolică”, Patrimonium
Apulense 2, 2002, p. 127-130; I. Paul, M. Gligor, C. Florescu,
Raport asupra săpăturilor de eliberare de sarcină istorică
efectuate în situl arheologic de la Alba Iulia-Lumea Nouă,
Patrimonium Apulense 3, 2003, p. 114-117; M. Gligor, O
figurină antropomorfă aparţinând culturii Petreşti, de la Alba
Iulia-Lumea Nouă, Sargeţia 31, 2003, p. 51-60; I. Paul, M.
Gligor, C. Florescu, Cercetări arheologice preventive efectuate
pe teritoriul judeţului Alba în anul 2004, Patrimonium Apulense
4, 2004, p. 138-146; M. Gligor, Înmormântări multiple în
aşezarea preistorică de la Alba Iulia-Lumea Nouă, Revista
Română de Medicină Legală 14, (1), 2006, p. 16-21; M. Gligor,
C. Florescu, M. Breazu, T. Borşan, I. Maican, Ş. Lipot, C. Toth,
P. Mazăre, B. Ciută, Raport asupra cercetărilor arheologice
preventive de la Alba Iulia-Lumea Nouă, CCA 2006, 55-59
2. Această cercetare a fost efectuată în colaborare cu MNUAI,
reprezentat de arheologul Constantin Inel
3. Fl. Draşovean, Transilvania şi Banatul în neoliticul târziu. O
contribuţie la originile culturii Petreşti, Apulum 40, 2003, p. 42
4. Mulţumim colegului Cristinel Plantos pentru sprijinul acordat
în datarea şi descrierea materialelor de epocă dacică.
5. I. Andriţoiu, A. Rustoiu, Sighişoara-Wietenberg.
Descoperirile preistorice şi aşezarea dacică, Bucureşti 1997, p.
75-76. Analiza unor descoperiri similare din lumea dacică este
tratată in extenso de V. Sîrbu (V. Sîrbu, Credinţe şi practici
funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor, Galaţi,
1993, p. 34-35).
6. O primă semnalare a descoperirii a avut loc la Sesiunea MJ
Târgu-Mureş, 2006: „Descoperiri de epocă dacică în situl neoeneolitic
de la Alba Iulia-Lumea Nouă” Cristinel Plantos, Mihai
Gligor, Valentin Deleanu.
7. M. Gligor, O descoperire aparţinând grupului Foeni de la
Alba Iulia-Lumea Nouă, Sesiunea Naţională de Rapoarte
Arheologice, Ediţia 40, Constanţa, 31 mai-3 iunie 2006. În
cadrul comunicării, am prezentat materialele arheologice
descoperite într-un complex adâncit de tip bordei (Sp. II/2005,
B1), pe care le considerăm, la acest moment al cercetărilor,
cea mai timpurie manifestare a comunităţilor Foeni în cadrul
sitului de la Lumea Nouă. Un studiu ce tratează această
problematică se află în pregătire.
8. M. Gligor, C. Florescu, M. Breazu, Raport preliminar privind
cercetările arheologice preventive de la Alba Iulia – Lumea
Nouă (2005), Patrimonium Apulense 5-6, 2005-2006, p.161-
172.
9. M. Gligor, Consideraţii privitoare la neoliticul
târziu/eneoliticul timpuriu din S-V Transilvaniei. Materiale
ceramice de la Alba Iulia-Lumea Nouă, Apulum 43/1, 2006, 10-
12, 26-27; Pl. I-II, IV/1-2.
10. Fl. Draşovean, Cultura Petreşti în Banat, Studii de Istorie a
Banatului 16, Timişoara, 1994, p. 6; Die Petreşti-Kultur im
Banat, Prähistorische Zeitschrift 72, 1997, p. 58, 64-65;
48
Transilvania şi Banatul în neoliticul târziu. O contribuţie la
originile culturii Petreşti, Apulum 40, 2003, p. 40-43;
Transylvania and the Banat in the late Neolithic. The origins of
the Petreşti culture, în Antaeus, 2004, p. 28-30; Zona thessalomacedoneană
şi Dunărea mijlocie la sfârşitul mileniului al VIlea
şi la începutul mileniului al V-lea A.CHR., Apulum 42, 2005,
p. 11-12, 17.
11. I. Berciu, Importanţa complexului neolitic “Lumea Nouă” în
lumina noilor săpături (1961-1963), Apulum 7/1, 1968, p. 56.
12. Gh. Lazarovici, Legăturile fazei Vinča A cu zona nordthessalică
şi sud-balcanică. Contribuţii la originea culturii
Vinča, Tibiscus 5, 1978, p. 62; S. A. Luca, Aşezări neolitice pe
Valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaş-
Luncă. I. Campaniile anilor 1992-1995, BMA 17, 2001, p. 69.
13. D. Berciu, I. Berciu, Săpături şi cercetări arheologice în anii
1944 – 1947, Apulum 3, (1946-1948), 1949, p. 11, Fig. 6/2-3,
7, 14; M. Gligor, Consideraţii privitoare la neoliticul
târziu/eneoliticul timpuriu din S-V Transilvaniei. Materiale
ceramice de la Alba Iulia-Lumea Nouă, Apulum 43/1, 2006, 25-
26; Pl. IV/3-6.
Abstract:
The preventive archaeological research carried out in 2006
at the Neolithic and Aeneolithic settlement of Alba Iulia –
“Lumea Nouă” have brought important data, which complete,
support and even extend the preliminary conclusions resulted
from the 2005 excavations. These data also provide a better
understanding of the material as well as a more certain cultural
and chronological framing.
From an archaeological and topographic point of view, the
settlement could be divided into: Zone I/Sector A (in the northwestern
part of the farm) and Zone II/Sector B (in the southeastern
part of the farm). We could also add Zone III/Sector C,
which has recently been identified in the western part, nearby
the main sewer and on its left side, towards the Alba Iulia –
Zlatna road.
At the moment, following the intensification of the
archaeological excavations and the display of the research
units in different points of the site (as a result of the requests
for rescue excavations), we know that the Neolithic and
Aeneolithic settlement at Alba Iulia – “Lumea Nouă” extends
over 40 ha.
The 2005 - 2006 research carried out in Sector C revealed
several scooped-out complexes (pit houses) containing
archaeological material that could be considered as belonging
to the repertory of shapes and decorations characteristic of the
Foeni group.
The most common shapes are pots, bowls, bowls in the
shape of a truncated cone, biconical bowls, hemispherical
vessels, support vessels, carinated bowls, and bowls with a
large and rounded carina, all of them having different variants
and sizes. There were also found several complete profiles of
ceramic pots, which would allow for their restoration. Up to
present, there are almost 40 complete profiles, which belong to
the Foeni repertory of shapes and come mostly from closed
complexes.
Through a comparative analysis with Foeni material from
the eponym site, we may draw the conclusion that the pottery
from “Lumea Nouă” attributed to the Foeni group presents an
evolving community. The typological and stylistic analyses,
together with the stratigraphic observations, are very important
for the attempt to explain the genesis of the Petreşti culture. At