pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
aşezării. Aici fuseseră descoperite în anul 1997 resturile unei
locuinţe. Locuinţa fusese puternic afectată de intervenţiile
ulterioare, din ea păstrându-se doar câteva aglomerări de
chirpici şi fragmente ceramice. În apropierea ei a fost cercetată
o vatră cu trei faze de utilizare, cu un miez compact din lut.
Primul nivel de locuire Gumelniţa B1, este şi în această parte
deranjat de intervenţii moderne.
2. Dinamica locuirii neo-eneolitice pe valea Mostiştei,
colaborare MNIR cu Muzeul Dunării de Jos Călăraşi
Valea Mostiştei (zona Sultana-Mânăstirea), jud.
Călăraşi
Din cauza pericolului prăbuşirii părţii de NV a aşezării
în apele Iezerului Mostiştei a fost deschisă o secţiune de 22 x
6 pe axul scurt al tell-ului, la cca. 2 m de marginea terasei. Au
fost identificate vechile secţiuni săpate în anii ‘70-’80 care au
afectat în general partea superioară a nivelului cultural. În
această secţiune au fost descoperite resturile a două locuinţe.
Prima, L5, descoperită în campania precedentă, a fost afectată
de vechile săpături. Se prezenta sub forma unor resturi masive
de chirpici cu multe materiale ceramice, unele provenind de la
vase întregibile. O altă locuinţă, L6, prost conservată a fost
descoperită spre marginea de NV a aşezării. Pe podeaua
acestei locuinţe, parţial incendiată, au fost descoperite mai
multe vase întregibile.
Alt obiectiv l-a constituit săparea unui profil pe panta
de SV a aşezării, paralel cu cel realizat în campaniile
precedente. Cercetările au relevat faptul că aici au fost făcute
mai multe amenajări, şanţuri, în diverse faze de locuire.
Un ultim obiectiv a avut în vedere continuarea
sondajelor pe terasă în vederea identificării necropolei aşezării.
La cca. 200 m V de aşezare au fost descoperite 5 morminte de
inhumaţie. Mormântul 1/2006 conţinea un individ depus în
poziţie chircită lateral stânga având un inventar din mărgele de
Spondylus şi malahit precum şi un topor de piatră şlefuită,
neperforat.
3. Cercetarea locuirilor preistorice de pe Valea Teleajenului,
colaborare MNIR cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie
Prahova
Valea Vărbilăului (zona Mălăieştii de Jos-
Dumbrăveşti) şi Valea Cricovului Sărat (zona Apostolache),
jud. Prahova
În această campanie au fost cercetate zonele de N şi
E ale aşezării de la Mălăieştii de Jos. Au fost cercetate integral
sau parţial două locuinţe, mai multe gropi menajere, zone
exterioare locuinţelor.
Locuinţa nr. 4, incendiată, era plasată în zona de N a
sitului, având o suprafaţă păstrată de cca. 20 m 2 . Inventarul
constă din ceramică şi unelte de silex şi piatră şlefuită, râşniţe,
mai multe statuete antropomorfe şi zoomorfe.
Locuinţa 5 a fost descoperită în zona de E a sitului.
A fost degajată doar parţial masa de chirpici ars provenind de
la pereţii locuinţei, aceasta urmând să fie cercetată în
campania viitoare.
Au mai fost descoperite trei postamente, gropi pentru
pari umplute cu chirpici, care se adaugă celor cinci descoperite
în campaniile anterioare. Întreg aliniamentul, orientat NE-SV se
întindea pe o distanţă de 8,5 m.
Au mai fost săpate câteva sondaje la cca. 30 m NV
de aşezare în vederea identificării unei eventuale necropole
400
aparţinând La Téne-ului (sec. IV-III a.Chr.). Aici, în campania
precedentă, a fost găsit un mormânt de incineraţie.
La Urlaţi, pe valea Cricovului Sărat, o campanie
foarte scurtă a dus la descoperirea unor materiale aparţinând
culturii Gumelniţa, fără a se identifica însă complexe
arheologice.
4.Interferenţe culturale în nord-estul Munteniei în epoca neoeneolitică,
colaborare MNIR cu Muzeul Judeţean Buzău.
Valea Râmnicului-Sărat (zona Podgoria-Coţatcu),
jud. Buzău
Situl eneolitic de la Coţatcu, comuna Podgoria, este
situat în partea de NE a judeţului Buzău. Situl se află la cca. 15
km NV de oraşul Râmnicul–Sărat într-o zonă de dealuri, pe
partea dreaptă a terasei medii a pârâului Coţatcu. Aşezarea a
fost supusă unei puternice eroziuni, astăzi mai păstrându-se
mai puţin de jumătate din ea. Sondajul efectuat în anul 1973 a
relevat un nivel cultural gros de cel puţin 4,20 m. Sondajele,
reduse ca suprafaţă, au relevat existenţa mai multor locuinţe
cu un bogat material arheologic aparţinând aspectului cultural
Stoicani-Aldeni.
5. Valea Oltului în epoca neo-eneolitică, colaborare MNIR cu
Muzeul Romanaţiului, Caracal
Valea Oltului (zona Vlădila-Grădinile), jud. Olt
Situl se află la cca. 15 km E de Valea Oltului în
apropierea pârâului Vlădila. Cercetările întreprinse aici în trecut
au relevat existenţa unui nivel cultural aparţinând neoliticului
timpuriu, aspectul cultural Gura-Baciului-Cârcea. Sondajele
limitate efectuate au avut drept scop evaluarea densităţii de
locuire a sitului. Nu au fost descoperite complexe aparţinând
neoliticului timpuriu, numai fragmente ceramice izolate, fapt ce
sugerează o locuire extrem de restrânsă pentru această
perioadă.
Rezultatele campaniei anului 2006 au sporit
considerabil informaţiile despre sudul României în epoca neoeneolitică.
În primul rând programul s-a extind în două noi locaţii
care vizează două zone cu un interesant potenţial arheologic.
Astfel zona Buzăului este o zonă de puternice interferenţe
culturale între civilizaţiile din Moldova şi cele din Muntenia.
Cercetările desfăşurate pentru început în zona Podgoria-
Coţatcu sunt strâns legate de cele de pe valea Teleajenului.
Ambele sunt plasate în regiunea de dealuri, deci locuirea are
un specific aparte şi aparţin a ceea ce convenţional numim
aspectul cultural Stoicani-Aldeni. Situl de la Coţatcu pare a se
încadra prin caracteristice sale în categoria aşezărilor
pluristratificate de tip tell. Cercetările din zona de dealuri a
Munteniei, (jud. Prahova şi Buzău) vor aduce informaţii
preţioase despre contactele dintre cele două mari civilizaţii
eneolitice, Cucuteni şi Gumelniţa.
Cercetărilor de pe Valea Teleormanului li s-au
alăturat cele care au debutat în dreapta Oltului, în zona
Vlădila-Grădinile. Această zonă este cunoscută pentru siturile
sale aparţinând neoliticului timpuriu, grupul cultural Gura
Baciului-Cârcea.
Cercetările de la Măgura de pe Valea Teleormanului
au avut rezultate spectaculoase. Pentru prima oară a fost
documentat în Muntenia grupul cultural Gura-Baciului-Cârcea,
reprezentând începutul epocii neolitice la N de Dunăre. Aceste
informaţii vin să se adauge celor extrem de importante despre
neoliticul dezvoltat şi despre legăturile cu sudul Dunării