pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
PROIECTE DE CERCETARE
Proiectul „Începuturile civilizaţiei europene. Neoeneoliticul
la Dunărea de Jos”
Radian-Romus Andreescu (MNIR)
Campania 2006 a însemnat pentru programul
„Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea
de Jos” lărgirea ariei de cercetări prin includerea unor noi
locaţii.
Beneficiind de experienţa dobândită în timpul
desfăşurării proiectului româno-britanic de cercetare a locuirii
neo-eneolitice de pe Valea Teleormanului, Southern Romania
Archaeological Project, acest program a început să prindă
contur în anul 2001, odată cu debutul cercetărilor de pe Valea
Mostiştei în cadrul proiectul Dinamica locuirilor de pe Valea
Mostiştei. Anul următor cercetările au fost extinse în nordul
Munteniei printr-o nouă componentă a programului, proiectul
Cercetarea locuirii neo-eneolitice de pe Valea Teleajenului.
Extinderea programului prin apariţia a două noi
proiecte, Valea Oltului în epoca neo-eneolitică şi Interferenţe
culturale în nord-estul Munteniei în epoca neo-eneolitică a
reclamat o nouă abordare, la nivel instituţional, a acestui
program. Cerinţele activităţii de cercetare ştiinţifică au impus
conjugarea eforturilor umane şi materiale din mai multe
instituţii în vederea ridicării acesteia la standarde europene. În
acest scop a fost creat un protocol de colaborare, într-o
încercare de adaptare a cercetării ştiinţifice la realităţile acestui
început de mileniu.
La nivel instituţional programul reuneşte mai multe
muzee, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul
Judeţean Buzău, Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi, Muzeul
Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul
Romanaţiului, Caracal, Muzeul Judeţean Teleorman. Aceste
instituţii au format un consorţiu al cărui obiectiv este
concertarea eforturilor umane şi materiale în vederea
eficientizării activităţii de cercetare. Punctual, pe valea
Teleormanului, la acest program participă şi Şcoala de Istorie
şi Arheologie a Universităţii din Cardiff, U.K.
Programul de cercetare cu un caracter
pluridisciplinar se concentrează atât asupra comunităţilor
umane şi a mediului natural, cât şi asupra specificului regional
şi micro-zonal al civilizaţiei neo-eneolitice. Obiectivul principal îl
constituie studierea complexelor fenomene culturale petrecute
în sud-estul Europei începând cu mileniul VII BC, fenomene
care vor duce la apariţia societăţii neolitice. Caracteristicile noi
societăţii, sedentarizarea, economia productivă, viaţa
spirituală, arhitectura vor sta la baza tuturor societăţilor care se
vor succeda pe continentul european.
Rezultatele obţinute până în acest moment dovedesc
eficienţa unirii eforturilor pentru realizarea unei cercetări
ştiinţifice de calitate. Astfel, rezultatele cercetărilor de pe Valea
Teleormanului au fost cuprinse în două rapoarte preliminare
apărute sub egida Universităţii din Cardiff, au fost subiectul
399
unor comunicării ştiinţifice ţinute la, Cardiff, Leeds, Liege,
Stanford, Bucureşti, Alexandria precum şi subiectul articolelor
apărute în publicaţii de specialitate din ţară şi străinătate, cum
ar fi Antiquity, SCIVA, Journal of Quaternary Science. Proiectul
a avut primul website din România dedicat unor cercetări
arheologice realizat de specialiştii de la Universitatea din
Cardiff (www.srap.cardiff.ac.uk/). Rezultatele cercetărilor din
toate cele trei locaţii, Valea Teleormanului, Valea Mostiştei şi
Valea Teleajenului, au făcut obiectul unor simpozioane şi
workshopuri desfăşurate la Alexandria, Călăraşi şi Ploieşti şi
au fost vernisate expoziţii cu aceste rezultate la Bucureşti,
Alexandria şi Călăraşi.
Campania 2006 s-a desfăşurat în următoarele locaţii, în cadrul
proiectelor:
1. Cercetarea locuirii neo-eneolitice de pe Valea Teleormanului
(Southern Romania Archaeological Project), colaborare între
MNIR, Muzeul Judeţean Teleorman, Universitatea din Cardiff,
Universitatea din Leyden
Valea Teleormanului (zona Măgura-Vităneşti)
Cercetările s-au desfăşurat în zona Vităneşti-
Măgura, pe Valea Teleormanului, concentrându-se asupra
siturilor din punctele “Măgurice” şi „Buduiasca”. În această
zonă, cercetările din ultimii ani au dus la descoperirea unei
intense locuiri aparţinând epocii neo-eneolitice.
Obiectivul campaniei 2006 de la Măgura a fost
evaluarea locuirii neolitice în parte de V a sitului. În această
zonă terasa joasă coboară în lunca Teleormanului. Aici, în
punctul numit „Boldul lui Moş Ivănuş”, au fost efectuate în anul
2004, o serie de sondaje cu ajutorul unei carotiere, fiind
descoperite urme de locuire din neoliticul timpuriu.
Cercetările din campania 2006 au dus la identificarea
a 3 complexe neolitice timpurii, două gropi şi o locuinţă de
suprafaţă precum şi 13 gropi moderne, majoritatea gropi de
provizii.
Locuinţa de suprafaţă se prezenta sub forma unei
uşoare alveolări cu adâncimea maximă de –0,60 m cu
podeaua realizată din fragmente mici de sol calcaros, dur, de
culoare alb-cenuşie. Pe latura de SE a fost identificat un
cuptor, distrus în mare parte, având o forma de calotă sferică,
aplatizată, cu înălţimea păstrată de cca. 0,25 m. Materialele
arheologice, fragmente ceramice, oase de animale şi pietre, se
concentrează în jumătatea nordică a locuinţei. Este posibil ca
locuinţa să fi fost abandonată şi folosită ulterior ca zonă
menajeră.
Cercetările din această campanie au identificat,
pentru prima dată în Muntenia, o locuire aparţinând începutului
neoliticului timpuriu. Din punct de vedere arheologic, acest
orizont este cunoscut sub numele de grupul cultural Gura-
Baciului – Cârcea. Descoperiri similare sunt cunoscute în
Oltenia la Cârcea „Hanuri”, Grădinile, Şimnic, Studina, Verbiţa,
Vlădila.
În tell-ul gumelniţean de la Vităneşti a continuat
decopertarea primului nivel de locuire din partea de V a