pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Pe traseul S.E, C.3-7-0,40, la 6 m de palisadă şi paralel cu
aceasta s-a conturat o peliculă brună lată de 9 m compusă din
sediment brun, foarte afânat, untos, umed care alterna cu
pelicule de pământ galben afânat. Pe măsură ce ne-am
adâncit pe profil s-au descris două şanţuri paralele, tronconice,
din care unul mai lat (Ş.1) şi celălalt mai îngust (Ş.2) între care
se aflau gropi de pari.
Primul şant (Ş.1) are l de 4,5 m şi cobora în trepte marcate de
gropi de pari, se îngusta la bază până la l de 1 m. Am coborât
până la -1,30 şi deoarece timpul şi fondurile nu ne mai
permiteau continuarea săpăturilor, am efectuat un sondaj pe
latura sudică şi am constatat că şanţul cobora până la -1,75.
Al doilea şanţ (Ş.2) are sus l de 2,5 m şi avea gropi de pari
doar în partea exterioară. Latura dinspre celălalt şanţ era
abruptă, fără treaptă. Am coborât până la -1,30.
Umplutura celor două şanţuri nu se asemăna cu nici un
sediment din complexele de locuire cercetate până acum. Era
negricioasă şi foarte afânată, lipsită de material arheologic, cu
un aspect umed. Considerăm că cele două şanţuri sunt legate
de palisadă şi fac parte din acelaşi complex.
Groapa de bucate nr.11 (Cas. B 29, C.4)
S-a conturat la -0,45 m ca o peliculă brună-cenuşoasă
afânată, cu pigmenţi de arsură şi paiantă arsă. Era suprapusă
parţial de pământul galben de la palisadă. Avea gura ovală,
formă tronconică, ad. de 1,52 m, dgurii de 0,75 m, dbază = 1,20
m. Pe fund avea pete de arsură. In umplutura brună, foarte
afânată, s-au găsit fragmente de paiantă, melci, oase de
animale şi câteva cioburi din pastă nisipoasă, arsă oxidant şi
cu angobă cărămizie, un ciob din pastă fină, cenuşie, lustruit
cu linii orizontale, cioburi smălţuite verde-oliv din care unul de
la un vas cu marginea crestată.
Groapa de bucate nr.12 (SD, C. 4)
S-a conturat la -0,40 m ca o pată rotundă, brună, afânată
cu mult pigment galben (provenit de la palisadă). Groapa avea
formă de butoiaş, cu dgurii de 1,10 m, dbază de 1,35 şi ad. de 2
m. Pe fundul gropii se afla o cantitate mică de cereale
carbonizate (mei, grâu).Pe pereţi şi pe fundul gropii se văd
pelicule mici de arsură.
S-a descoperit puţin material ceramic: ciobuleţe din pastă
nisipoasă, arsă reducător, decorate cu striuri; cioburi din pastă
cenuşie, decorate cu linii verticale lustruite; două cioburi din
pastă roşie, pictată; cioburi smălţuite verde-oliv de la un vas cu
buza crestată la fel ca şi în G 11. Au mai apărut fragmente de
paiantă arsă, melci, oase de animale.
Groapa de bucate nr.13 (Cas. B 34, C. 3)
Această groapă a fost săpată mai mult de 75% într-un
bordei getic aşa încât delimitarea ei în cadrul detrişului din
complexul getic a fost destul de dificilă. Groapa apare în profil
la -0,40 m. A avut formă de butoi, aşa încât fundul rotunjit are d
de 1,25 m. Ad. este de 1,70 m. Pe fundul gropii se află două
gropi de pari. In umplutură se afla mult lemn ars şi cenuşă
alburie ceea ce sugerează faptul că pereţii au fost acoperiţi de
o împletitură de nuiele.
În umplutura brună, foarte afânată s-au găsit cioburi din
pastă nisipoasă cu angobă cărămizie, striate, din care unul cu
două striuri oblice pe gât; cioburi din pastă cărămizie, lustruită
cu decor în reţea; cioburi de amforă din pastă cărămizie cu
coaste la exterior.
Complexe getice
Groapa de bucate getică nr.3 (SE, C1)
Sub nivelul palisadei la -0,45 m se delimitează o pată
cenuşoasă, afânată cu multe oase, cioburi getice, bucăţi de
396
lutuială puternic arse. Este vorba de o groapă în formă de sac
cu gura mai strâmtă de 0,90 m şi umăr boltit. Are ad. de -1,64
m, dbază de 1,60 m. Inventar sărac. Au fost descoperite cioburi
de la borcane lucrate cu mâna din pastă cu cioburi pisate,
angobă cărămizie; cioburi de la un vas din pastă fină, cenuşie,
cu urme de roată rapidă la interior, cu toarte circulare aplicate
orizontal, cioburi de amforă, negre la interior; o fusaiolă, piese
din fier, oase de animale, zgură.
Bordei getic nr.2 /2006 (Cas. B34)
Este un bordei cu plan aprox. pentagonal, orientat ENE-
NNV, conturat la -0,50 m. Coboară în trepte (la -0,88 şi -1,12
m) până la -1,20. În interior este aproape rotund cu un d de
3,50 m. Au fost surprinse trei laturi de 2,50 m. Inventarul
constă din cioburi lucrate cu mâna din pastă cărămizie, de la
borcane decorate cu brâu alveolat sau torsionat, castroane cu
buza invazată, oale cu toartă; cioburi din pastă cenuşie
lustruită, fină, lucrată la roata rapidă cu coaste la interior,
cioburi de amforă.
A fost intersectat de groapa de bucate medieval-timpurie
nr.13.
Au mai fost surprinse colţurile a încă două complexe (Cas.
B29, C.1,4 şi Cas. B32) a căror cercetare o vom finaliza în
campaniile viitoare.
Obiectivul campaniei 2007 îl constituie cercetarea celor
două şanţuri paralele cu palisada; investigarea traseului
palisadei în zona NV şi finalizarea cercetărilor în celelalte
complexe descoperite.
Pl. 82
Abstract:
This account contains descriptions of ten archaeological
assemblages. One of them is late medieval, five early medieval
and four date from the Getic period.
The campaign’s target was investigation of a stockade.
Two fosses parallel to stockade were discovered at 6 m
distance. Their shape is like a bell, large at surface and
contracted to bottom. The walls of fosses were indurate with
stakes.
Other discoveries were three early mediaeval pits of food,
one Getic pit, one Getic hut and two Getic archaeological
assemblages.
208. Vlădila, com. Vlădila, jud. Olt
Punct: La pepinieră
Cod sit: 130035.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică
nr.:83/2006
Colectiv: Radian Andreescu – responsabil (MNIR), Marin
Nica, Sabin Popovici (MR Caracal)
Situl este plasat in valea Vlădilei, la mai puţin de 15 km V
de Olt. Primele cercetări au fost efectuate în anul 1977, urmate
de o altă campanie în anul 1993. Descoperirile arheologice au
plasat situl in perioada de început a neoliticului, aspectul
cultural Gura Baciului-Cârcea. Descoperirile din situl de la
Vlădila, foarte importante pentru înţelegerea procesului de
neolitizare a sudului României, nu au fost menţionate decât
sporadic în publicaţiile de specialitate. Din aceasta cauză s-au
reluat cercetările în scopul determinării specificului locuirii