pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
necropolis where the most of the graves are placed. They are
displayed on at least 10 parallel rows north - south orientated.
It must be remarked their regular layout. With no exception the
graves are west - east orientated with the deceased’s head
towards west. Eastwards this part of the cemetery is clearly
separated compared to the rest of the graveyard’s area where
the rows are discontinued placed. The way the funerary
complexes were displayed, their density, indicate undoubtedly
the presence of other three groups, peripheral ones compare
to the central kernel of the cemetery.
A specific aspect of the cemetery from Vlaha is revealed by
the high number of the robbed graves. At a first count a value
of 90% indicate the graves which suffered interventions after
the burial process took place. The bones were totally spread
around in the graves, sometimes they were even thrown on the
walking level; the inventory is now a poor one, only small
worthless pieces of iron were found. All these aspects suggest
a premeditate robbery of the graves; the hypothesis of some
funerary practices has no support. At the moment no items of a
later chronological horizon were found in the robbery pits. On
the contrary, pottery fragments of the vessels deposited near
corpses were quite frequently found on the upper part of the
filling of the grave. In some cases fragments of the same
vessel were found in different graves, which may suggest that
more graves were robbed at the same time.
Concerning the overall dating of the cemetery at a
preliminary stage of research we can forward the first half of
the 6 th century A.D. Inside the complex 0637 there was found a
fragment from an iron link, embedded with a bronze wire. In
the Gepidic world this technique is seldom attested for the first
half of the 6 th century A.D. It spread on the eastern half of the
Carpathian Basin mainly in the late 6 th century and the first half
of the 7 th century A.D. The final analysis of the inventory –
frequently a poor one with no possibility for a precise dating –
will establish if the cemetery, eventually, was in use till the end
of the Gepidic Kingdom.
207. Vlădeni, com. Vlădeni, jud. Ialomiţa
Punct: Popina Blagodeasca
Cod sit: 94802.03
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
66/2006
Colectiv: Emilia Corbu – responsabil (MJ Ialomiţa)
Popina Blagodeasca este un martor de eroziune localizat
la 4,5 km NV de com. Vlădeni, 2 km SE de râul Ialomiţa şi
aprox. 4 km de Braţul Borcea. Pe o suprafaţă de aproape 20
ha se găsesc vestigii de la o aşezare medieval-timpurie
(cultura Dridu), o aşezare getică şi una neolitică (cultura
Gumelniţa). Localizată în plin câmp, popina a fost introdusă în
circuit agricol şi arată mai bine de 50 de ani, fapt ce a dus la
distrugerea nivelelor arheologice de pe grinduri. Datorită
faptului că este departe de sat şi a climei (în 2006, timp de
aproape 2 săptămâni au fost temperaturi caniculare de peste
40 grade - cod portocaliu) cercetările se desfăşoară greu şi
suma de 6000 RON alocată în 2006 a fost una modică. In anul
2000 pe grindul sudic a început cercetarea aşezării medievaltimpurii.
Rezultatele sunt deosebite.
395
În cursul celor 6 campanii arheologice au fost cercetate
integral un număr de 27 complexe (cinci bordeie, 13 gropi de
bucate, şase cuptoare, două vetre) aparţinând aşezării
medieval-timpurii. Descoperirea unei palisade în anul 2005 nea
condus la ipoteza unei aşezări întărite. Investigaţia
arheologică a fost completată cu ridicări topografice ale popinei
şi complexelor, cu analize carpologice, determinări
paleofaunistice, analize arheomagnetice (în premieră pe un sit
medieval-timpuriu). Aşezarea a evoluat de-a lungul mai multor
faze. Determinările arheomagnetice pe două complexe din
două faze diferite indică o locuire continuă de-a lungul sec. IX.
Inventarul arheologic dovedeşte continuarea locuirii şi în a
doua jumătate a sec. X – a doua jumătate a sec. XI.
Obiectivul campaniei din 2006 l-a constituit investigarea
traseului şi a vecinătăţilor complexului care, prin caracteristici
constructive, este o palisadă din lemn şi pământ. In acest sens
au fost efectuate săpături pe traseul acesteia (trei casete de 4
x 4 m, Cas.B30, Cas.B31, Cas.B33) şi două secţiuni
perpendiculare pe aceasta în vederea explorării vecinătăţilor
dar şi a descoperirii unor elemente care să ne lămurească cu
privire la caracterul şi cronologia acesteia. In acest sens au
fost trasate două secţiuni SD (30 x 1,5 m) şi SE (20 x 1,5 m)
perpendiculare pe palisadă. Alte trei casete de 4 x 4 m (B29,
B32, B34) au fost deschise pentru a finaliza cercetarea unor
complexe apărute în anii anteriori.
Au fost cercetate integral sau parţial un număr de nouă
complexe: unul medieval-târziu, traseul palisadei şi două
şanţuri adiacente, trei gropi de bucate medieval-timpurii, patru
complexe getice.
S-au mai adăugat câteva elemente stratigrafice privind
cronologia palisadei şi anume faptul că nivelul getic se
conturează sub nivelul palisadei, dovadă fiind complexele
descoperite în apropierea acesteia, de o parte şi alta a ei.
Două gropi de bucate medieval-timpurii se află în vecinătatea
palisadei, dar sub nivelul acesteia şi în consecinţă palisada a
aparţinut unei faze de locuire ulterioare celei caracterizate de
gropile de bucate.
Complexe medieval-timpurii
Palisada
S-a constatat ca traseul palisadei continuă în partea de NV
cu caracteristicile cunoscute. În B30 a apărut tot la -0,40 m ca
o peliculă brună, relativ tare, cu puţin material ceramic. Pereţii
evazaţi, l în partea superioară de 1 m şi ad. de 0,82. Pe fund
se află gropi de la vârfurile unor pari ascuţiţi.
În partea de SE palisada se întrerupe în B33, unde are o
formă rotunjită şi ad. de 0,77. Datorită faptului că panta urca
acolo palisada apare la -0,30 m şi ad. este de 0,64 m. Pe
traseul Cas.B31 se aflau 22 de gropi de la vârfurile unor pari
ascuţiţi care par să fie aliniate pe trei rânduri ca şi în celelalte
casete. Pare să fie mai îngustă (-0,80 m) dar nu se păstrează
bine pereţii evazaţi. La acest capăt al palisadei apar 9 gropi de
pari rotunde sau patrulatere paralele cu palisada (Cas. B31)
sau în continuarea acesteia (cas.B33). Au dimensiuni de 0,20
x 0,20 m sau d tot de 0,20 m şi ad. cuprinsă între 0,50 - 0,78
m.
Pe traseul celor două secţiuni perpendiculare pe palisadă,
una la capătul nordic (SD) şi cealaltă la capătul sudic (SE) au
apărut următoarele situaţii.
Pe traseul S.D, C. 5-7, -0,30 s-a conturat o pată brună,
paralelă cu palisada constituită din sediment brun-cenuşiu,
tare, dar care nu continuă şi în adâncime unde apare pământul
galben dur.