pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
de o groapă în care au fost descoperite câteva oase de peşti şi
un fragment de ulcior cu firnis verde-măsliniu.
În zona centrală a construcţiei, la ad. de 1,50 m a apărut
un alt mormânt de adult, M 7, parţial deranjat (craniul nu a fost
recuperat). Orientarea mormântului era aprox. V–E; acesta
avea ca inventar o cataramă din fier, fragmentară.
Tot în zona centrală, la ad. de 0,50 m, a fost descoperit un
mormânt de adult numerotat de noi M 9, al cărui schelet, în
aceeaşi poziţie ca cel anterior, era slab conservat. Orientarea
mormântului era V–E.
După recuperarea oaselor primului mormânt, sub fundul
gropii acestuia, la ad. de 1,35 m faţă de actualul nivel de
călcare a apărut altul, M 10. Oasele scheletului erau în poziţie
anatomică, însă acestea nu au putut fi recuperate în totalitate,
deoarece craniul şi parţial membrele inferioare se găseau pe
proprietăţi vecine. Scheletul era aşezat decubit dorsal, cu
mâinile pe lângă corp. Orientarea mormântului era aprox. V–E.
Împreună cu scheletul au apărut mai multe piroane din fier,
deci defunctul fusese depus în coşciug.
197. Turda, jud. Cluj [Potaissa]
Punct: Dealul Cetăţii
Cod sit: 52268.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
34/2006
Colectiv: Mihai Bărbulescu - responsabil, Sorin Nemeti,
Florin Fodorean, Carmen Mihăilă, Mihaela Sălăşan (UBB
Cluj), Mariana Pîslaru, Ana Cătinaş, Claudia Luca (MI
Turda), Irina Nemeti (MNIT), Adrian Husar (Univ. Târgu
Mureş), Pavel Huszarik (Liceul Nădlac)
Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe baza
contractului nr. 5200 din 26.06.2006 şi a actului adiţional nr.
6826 din 17.08.2006 încheiat între Ministerul Culturii şi Cultelor
ca finanţator şi Universitatea “Babes–Bolyai” Cluj-Napoca ca
beneficiar.
Cercetările din anul 2006 au continuat dezvelirea unor
camere şi praefurnia situate, în special, pe latura sudică, dar şi
în zonele vestică şi nordică. S-au realizat prin săpături
stratigrafice manuale 18 casete şi secţiuni. În urma acestor
cercetări s-a dezvelit zidul care închide spaţiul amplasat la N
de frigidarium I, s-a cercetat praefurnium-ul camerei M, pe
laturile de N şi V, şi prin mai multe secţiuni şi casete s-a
dezvelit integral partea sudică a termelor (s-a finalizat
cercetarea camerei K, s-au dezvelit absida şi praefurnium-ul
camerei K, camera J şi praefurnium-ul camerei J).
Camera M. Praefurnium.
Caseta 1 a urmărit dezvelirea camerei praefurnium-ului
camerei M, cercetat parţial în campania din anul 2005. S-a
observat că zidurile camerei praefurnium-ului erau construite în
opus incertum, cu o l de cca. 0,60 m. Înălţimea maximă
păstrată a acestor ziduri, deasupra fundaţiei, este de 1,40 m.
Se observă urme de tencuială în interiorul camerei, iar intrarea
era probabil prin zidul sudic (ca în cazul prefurniului camerei
L). Canalul prefurniului este realizat din două lespezi cu
dimensiunile de cca. 1,10 x 0,80 x 0,30 m, albiate şi foarte
calcinate. Camera prefurniului nu este centrată pe canal (la fel
ca în cazul camerei L). Dimensiunile camerei prefurniului
camerei M prin interior: 3,30 x 3,75 m. În interior s-a descoperit
384
puţin material arheologic: în afară de puţinele fragmente
ceramice, merită menţionat un vârf de lance.
De-a lungul laturii de V, paralel cu aceasta, se observă
urma unui zid desfiinţat în antichitate, lat de cca. 0,60 m şi care
se adânceşte în solul viu cu 0,30 m. El se află la 4,80 m
(capătul nordic) spre V de zidul care închide termele (camerele
K, L, M) în această parte şi la 5,30 m (capătul sudic).
Zona nordică.
La V de palestra, în zona de la N de spaţiul numit
convenţional frigidarium I, s-au practicat trei suprafeţe – c. 15
(6 x 7,5 m), c. 16 (10 x 3,5 m) şi c. 18 (6 x 3,5 m).
În c. 15, orientată SN, la ad. de –0,75 -0,80 m faţă de
nivelul actual, pe toată suprafaţa casetei a fost surprinsă o
podea sfărâmicioasă de opus signinum (reparată în partea
sudică cu fragmente de gresie albă nisipoasă). Pe direcţia NS
s-a surprins urma zidului care închidea spre V spaţiul de la N
de frigidarium I. În apropierea profilului nordic acesta se uneşte
cu urma unui zid scos care închide spre N acest spaţiu. Din
punct de vedere stratigrafic se poate observa că între humusul
modern (0 - 0,30 m) şi podeaua de opus signinum (-0,75 -0,80
m) se află un strat de dărâmătură (piatră de carieră provenită
de la zidurile demolate, ţiglă, cărămidă, inclusiv fragmente de
tegula mammata). Din acest strat provine materialul
arheologic: o mare cantitate de ceramică romană provincială,
cuie, multă zgură de fier şi câteva obiecte din bronz (capsulă
pentru sigilii, piese de echipament).
C. 16 a fost trasată pentru a surprinde relaţia dintre cele
patru baze găsite anterior în spaţiul de la N de frigidarium I.
Cele patru baze descriu un pătrat care nu este poziţionat pe
direcţia intrării în curtea E. Bazele sud-estică şi sud-vestică
sunt lespezi de calcar cu dimensiunile de 0,95 x 0,85 x 0,30 m
şi 0,75 x 0,75 x 0,30 m aşezate pe substrucţii de piatră. În
ultima fază erau îngropate în podeaua de opus signinum (se
ridică faţă de aceasta doar cu 0,10 m; deoarece podeaua era
pavată cu cărămizi care lipsesc azi, probabil că lespezile se
aflau la nivelul de călcare de pe podea). În c. 16 s-au găsit alte
două asemenea baze, înălţate pe o substrucţie de piatră de
râu şi mortar, dar confecţionate din blocuri de gresie galbenă
sfărâmicioasă (dimensiuni 0,70 x 0,56 x 0,30 m). De la aceste
baze spre N pleacă două ziduri „seci” realizate din piatră de
carieră, lespede fasonată, sfărâmături de gresie, fragmente de
ţigle şi olane, late de cca. 0,40 - 0,50 m (probabil substrucţii
pentru pereţi de lemn). Intrarea în această încăpere se făcea
probabil pe latura estică. Din interiorul acestei încăperi a fost
recoltată o mare cantitate de ceramică romană provincială.
Latura sudică.
În această zonă au fost trasate 14 secţiuni şi casete (c. 2–
14, c. 17), urmărindu-se dezvelirea completă a laturii de S a
termelor.
Camera K. Praefurnium sudic camera K.
Din canalul prefurniului nu se mai păstrează nici un bloc,
sub cele două ziduri din blocuri care formau canalul se observă
un strat de pământ puternic ars la roşu. Camera acestui
prefurniu se închide spre V cu un zid situat aprox. în
prelungirea celui care închide termele spre V (l= 1 m, păstrat
pe o h= 1,10 m, dezvelit pe o L= 4,95 m). În profilul sudic al
casetei se observă două ziduri scoase care ar putea fi urmele
zidurilor canalelor.
S-a cercetat extremitatea sudică a camerei K, unde au
apărut încă 5 şiruri de pile (pe direcţia N-S), din cărămizi
diferite ca formă şi dimensiuni (0,28 x 0,28 m, 0,42 x 0,42 m,