pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
M10 din S28/2001, 2006 - mormânt de inhumaţie. Mormânt
marcat de o aglomerare de pietre, iar groapa delimitată de un
şir circular de pietre masive (D= 3,70 x 3,60 m); groapa era de
formă ovală (D= 2,20 m), scheletul fiind la ad. de 0,55 m.
Scheletul de matur era în decubit dorsal, întins, capul la S,
mâinile pe lângă corp, picioarele întinse, aproape paralele.
Cpl. 4, M2 (C4M2) - mormânt de incineraţie în urnă: groapă de
formă aproape circulară (D= 1,20-1,30 m), cu ad. de 0,60-0,70
m, cu anumite amenajări. Astfel, în partea superioară, estică, a
gropii se afla o aglomerare de pietre, ce marcau mormântul, iar
spre baza gropii se afla o placă de gresie pe care s-a aflat urna
cu oasele incinerate, dar oase umane incinerate erau şi în jur;
în schimb, vasele ceramice cu ofrande se aflau spre baza
gropii, mai ales partea vestică. Umplutura era constituită atât
din loess-ul rezultat din săpare, depus mai ales spre baza
gropii, cât şi dintr-un sediment castaniu-brun, aflat mai ales în
partea sa superioară. Dintre vase menţionăm un borcan
modelat cu mâna, prevăzut cu butoni pentru manevrare,
decorat cu brâie alveolare, un castron, modelat cu mâna, ars
oxidant şi prevăzut cu proeminenţe pentru manevrare, şi un
krater, modelat cu roata, ars reducător, cu angobă neagră.
Cpl. 2, M1(C2M1) - mormânt de inhumaţie. Nu s-a putut
determina forma gropii, din cauza structurii solului, defunctul
aflându-se la ad. de 0,73 m. Schelet de matur, în decubit
dorsal, întins, capul spre S, privirea spre V, mâinile îndoite de
la coate şi îndepărtate de corp, cu palmele aduse spre bazin,
picioarele întinse, aproape paralele; n-avea inventar; la 0,55 m
de craniu, dar cu 0,15 m mai sus, se aflau două plăci de
gresie, aşezate în unghi ascuţit, care marcau, probabil,
mormântul.
Cpl. 1. În mijlocul suprafeţei S33 s-a descoperit o aglomerare
de formă ovală, de cca. 2 x 1 m, de pietre mari şi mijlocii, dar
în care nu s-au descoperit oseminte ori piese de inventar.
Cpl. 3. În colţul de NV al suprafeţei S33 şi în caseta alăturată
s-a identificat o aglomerare masivă de pietre, care continuă în
malurile săpăturii. În S33, c.D, la ad. de 0,60 m, s-a descoperit
partea inferioară a unui borcan, modelat cu mâna, ars oxidant,
şi o placă de gresie gălbuie, iar în casetă, la 0,52 m ad. se afla
un castron, modelat cu mâna, ars reducător, cu angobă
neagră, aşezat cu gura spre S. Întrucât nu s-au identificat
oseminte umane rămâne de stabilit tipul de complex după
săparea lui integrală.
Pe baza vaselor ceramice mormintele pot fi datate în sec.
V-IV a.Chr.
Pl. 76
Bibliografie:
G. Simion, Tombes tumulaires dans la nécropole de Celic
Dere, p. 69-82, în Tombes tumulaires de l’âge du Fer dans le
Sud-Est de l’Europe, Tulcea, 2000.
193. Tilişca, com. Tilişca, jud. Sibiu
Punct: Dealul Căţănaş
Cod sit: 145916.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
137/2006
Colectiv: Dumitru Popa – responsabil, Andrei Goncear
(MN Brukenthal)
Cercetările din acest an au vizat alte două noi obiective
propuse prin proiectul: Conservarea, restaurarea şi
introducerea în circuitul cultural-turistic a Cetăţii dacice de la
Tilişca, „Căţănaş”, proiect iniţiat de Direcţia Judeţeană pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sibiu şi aprobat
de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin organismele sale de
specialitate.
Prin alegerea lor s-a urmărit obţinerea de informaţii
suplimentare la cele deja valorificate prin monografia staţiunii,
cu privire la modalitatea de amenajare a centurii superioare de
apărare şi eventual a unor precizări cronologice cu privire la
aceste amenajări, iar în cazul celui de al doilea obiectiv, cu
privire la planimetria, tehnica de construcţie şi starea de
conservare a celui de al doilea turn locuinţă din cetate.
Prima arie de interes a fost zona denumită de N. Lupu
„marginea întărită a platoului superior”, situată la V de turnul
principal (T1), sub terasele 3 şi 4 1 . Rezultatele preliminare ale
sondajelor din anul acesta indică faptul că această zonă este o
terasă amenajată, ce mărgineşte platoul superior către NV, pe
o distanţă de peste 400 m.
Scopul săpăturii pe această terasă este dublu:
determinarea amenajării propriu-zisă a terasei, dinamica
ocupării terasei.
Sezonul 2006 a avut ca obiectiv studierea ultimei faze de
amenajare a zonei, corespunzătore ultimei perioade La Tène.
Au fost excavate trei secţiuni magistrale pe această terasă,
situate între secţiunile 1 şi 37 ale lui N. Lupu. Două dintre ele,
S1 şi S3, de 10 x 1,5 m, au fost trasate paralel cu marginea
platoului, la aprox. 5 m de aceasta. S3 începe la 5 m E de
secţiunea 37 (săpată de către N. Lupu) şi continuă 10 m către
E. S1 începe la 11,5 m E de extremitatea lui S3. Extremitatea
vestică a lui S1 şi cea estică a lui S3 au fost casetate (2 x 2,5
m). S2 (15 x 1 m) este situată între S1 (la 4 m) şi S3 (la 6,5 m),
perpendiculară cu marginea platoului (şi cu axul S1-S3),
începând la 1 m S de această margine. Vegetaţia densă şi mai
ales prezenţa unor copaci masivi au fost un factor în
determinarea poziţiei secţiunilor.
Toate secţiunile prezintă un strat vegetal de 0,25 - 0,30 m.
S1 prezintă sub stratul vegetal o evoluţie orizontală E-V după
cum urmează. În extremitatea estică, pe o distanţă de 2 m
apare un nivel de bolovani (piatră spartă şi de râu) de
dimensiuni variabile (0,10 - 0,70 m), care se continuă încă 2 m
cu un amestec de pământ lutos maroniu gălbui şi bolovani
disparaţi. De la limita nivelului de bolovani, începe o platformă
de aprox. 0,10 m gr. de piatră spartă (de talie sub 0,05 m)
compactă care continuă cca. 2 m spre V, unde începe să fie
acoperită de un strat de pământ lutos maroniu, bogat în urme
de arsură şi chirpic. Acest ultim strat continuă până la
extremitatea vestică a secţiunii, unde se suprapune cu o zonă
de mare concentraţie de chirpic. Chirpicul este mărginit la N de
bolovani şi la S de piatră spartă compactă. În jurul
concentraţiei de chirpic au fost găsite numeroase obiecte de
fier (o lamă de cuţit, două vârfuri de lance, o cataramă,
elemente de harnaşament, cuie). În jumătatea estică a
secţiunii, săpătura a fost continuată în adâncime. Sub
platforma de bolovani, a apărut stânca (la o ad. de 0,60 m la
extremitatea estică a lui S1), ce urmează o pantă foarte lejeră
la extremitatea estică a secţiunii şi din ce în ce mai accentuată
către NV. La 1 m de extremitatea estică a secţiunii, a apărut o
groapă cu un d de 0,55 m, săpată în stâncă până la o ad. de
0,60 m. Pe fundul gropii apar urme puternice de arsură.
380