pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Colectiv: Cristian Virag - responsabil, Liviu Marta, Robert
Gindele, Zoltan Kadas (MJ Satu Mare)
Situl de la Tăşnad–Sere, unul dintre cele mai bogate şi
întinse situri Starčevo-Criş din NV României este afectat de
lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad. Suprafaţa totală
prevăzută în proiect pentru construirea de căsuţe de agrement
este de aprox. 1,3 ha. De menţionat că, terenul prevăzut
pentru căsuţe este parcelat şi este în proprietate particulară.
Au fost realizate cercetări şi în dreapta drumului DJ Tăşnad-
Marghita, zonă în care au fost construite căsuţe de agrement
Situl este amplasat pe prima terasă a vechiului pârâu
Cehal (actualmente acesta are cursul schimbat, fiind excavat
în anii ’70 un canal prin mijlocul sitului). Vechiul curs al
Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri SE de canal.
Istoricul cercetării:
1989 - N. Iercoşan: S I şi sondarea parţială a 2 gropi mari (G1-
G2) tăiate de canalul Cehalului, din 6 detectate în mal
(Starčevo-Criş)
1995 - N. Iercoşan: 4 secţiuni (S II-V); rezultate importante:L1,
o locuinţă de suprafaţă (în S III+casetele A şi B), Groapă
menajeră (în S III)
1996 - N. Iercoşan: S VI-VIII + o groapă în malul Cehalului (G
3) şi o vatră cu gardină (V 1)
1998 - N.Iercoşan: S IX-XI: locuinţă de suprafaţă în S X (L.2), 2
gropi menajere (în S IX), o groapă de mari dimensiuni în S XI +
G4 în malul Cehalului
1999 - N. Iercoşan: S XII-XIV: 5 gropi + în malul Cehalului,
caseta A, în apropiere de G1/1989 cu resturi de schelet uman
(mormânt neolitic sau Coţofeni)
2001 - J. Németi, C. Astaloş: săpături de salvare: pe traseul
canalului de evacuare a apei reziduale din ştrand:
S(canalizare) I, cu casete deschise în dreptul celor mai
importate complexe tăiate de canal: 5 complexe, din care 4
Starčevo-Criş, 1 Coţofeni, în malul canalului Cehal:
continuarea săpăturilor în G1 şi G2/1989, grav afectate de
viituri: în G 2: mormânt Starčevo-Criş cu scheletul în poziţie
chircită, foarte bine păstrat. Săpăturile în acest punct au fost
oprite brusc, de o inundaţie puternică a Cehalului, fără a fi
săpate în întregime complexele.
2002 - J. Németi, C. Astaloş, C. Virag: săpături de salvare; au
fost realizate patru suprafeţe (Su I-IV) şi trei casete,
reprezentând 250 m², fiind descoperite nouă complexe, de
epocă neolitică şi eneolitică.
2004 - C. Virag: săpătură preventivă; a fost săpată Su. I, cu 8
complexe preistorice, de epocă neolitică, precum şi 5
complexe de epocă romană (sec II-IV).
Obiectivele cercetării: salvarea vestigiilor arheologice din zona
afectată.
Au fost realizate şase suprafeţe (Su III 60 x 16 m.; Su IV
25 x 30 m.; Su V 28 x 35 m.; Su VI 30 x 10 m.; Su VII 28 x 14
m.; Su VIII 45 x 10 m.) în care decopertarea stratului vegetal a
fost făcută mecanizat, iar stratul de cultură şi complexele
săpate manual. Zona este puternic bulversată de intervenţii
antropice moderne, în zona respectivă funcţionând,
actualmente dezafectate, sere de flori pentru care au fost
realizate numeroase şanţuri pentru aducţiunea apei termale la
sere. În primăvara anului 2004 zona a fost nivelată mecanizat
de către Primăria Municipiului Tăşnad. Prin urmare,
decopertarea suprafeţei a fost făcută mecanizat până la nivelul
stratului de cultură, unde s-a intervenit manual.
366
În dreapta drumului DJ Tăşnad-Marghita au fost realizate
trei secţiuni au avut l= 1 m şi L= 21 m. Suprafaţa aferentă celui
de-al treilea corp de clădire a fost decopertată în întregime
mecanizat, iar cercetările arheologice din acest sector au fost
efectuate de către Marta Liviu, arheolog la MJ Satu Mare.
Suprafaţa totală prevăzută în proiect pentru construirea de
căsuţe de agrement este de aprox. 1,3 ha.
Suprafaţa totală decopertată în acest an a fost de 3832 m 2 .
În zona afectată de proiect s-au efectuat cercetări începând cu
anul 2001, ajungându-se astfel la cercetarea prin decopertare
integrală sau prin sondare, în funcţie de realităţile arheologice
la cercetarea a cca. 1 ha. Restul suprafeţei reprezintă o zonă
joasă inundabilă, respectiv vechiul curs al Cehalului unde nu
au fost surprinse materiale arheologice in situ. .
Stratigrafia: 0-0,30 m. Strat vegetal; 0,30-0,80 strat de
cultură, de culoare negru-cenuşiu, cu materiale ceramice
neolitice
Complexe şi elemente de inventar
C 23 - complex de epocă neolitică de formă ovală (4 x 3,5 m),
ad.max de 1,20 m. A fost descoperită o impresionantă cantitate
de material ceramic şi osteologic aparţinând culturii Starčevo-
Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este brun închis negricios
în partea superioară a complexului, respectiv brun-cenuşiu. În
inventarul complexului se remarcă doi idoli antropomorfi, un
altăraş, greutăţi de diferite dimensiuni.
C 30 - complex de epocă neolitică de formă circulară cu d. de
0,70 m. cu un vas de provizii descoperit în complex. Umplutura
complexului este brun închis.
C31 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor
neregulată (5,70 x 3 m), ad.max de 1,20 m, aparţinând culturii
Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este negrucenuşiu
în partea superioară respectiv brun închis negricios în
partea inferioară. În inventarul complexului se remarcă un
fragment de pintanderă şi un fragment de picior uman.
C32 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor
neregulată (5,80 x 3,70 m), ad.max de 0,50 m, aparţinând
culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este
negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C33 - platforma de chirpic de formă neregulată (10 x 6 m)
tăiată de complexele de epocă romană C 18 şi C19. În
inventarul complexului a fost descoperit un fragment de idol
antropomorf.
C 18/ 2005 - Groapă rectangulară cu pereţi arşi. Formă aprox.
rectangulară, orientat N-S, 0,84 x 0,66 m, ad. 0,14 m. Pereţii
arşi, foarte slab conservaţi umplutură brun-cenuşie, cu lentile
de lut galben, cu lemn carbonizat şi fragmente de chirpic şi lut
ars. Fără material arheologic. Se datează pe baza datării
generală a aşezării de epoca romană în sec. II-III p.Chr.
C 19/ 2005 - Groapă rectangulară cu pereţi arşi. Formă aprox.
rectangulară, orientat N-S, 1 x 0,92 m, ad. 0,24 m. Pereţii arşi,
păstraţi numai pe anumite porţiuni, umplutură brun-cenuşie, cu
lentile de lut galben, cu lemn carbonizat şi fragmente de chirpic
şi lut ars. Fără material arheologic. Se datează pe baza datării
generală a aşezării de epoca romană în sec. II-III p.Chr.
C 34 - complex de epocă neolitică de formă ovală, uşor
neregulată (3,30 x 2,10 m), ad.max de 0,80 m, aparţinând
culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA. Umplutura complexului este
negru-cenuşiu cu chirpic diseminat.
C35 - complex de epocă neolitică de formă circulară, cu d. de
2,80, ad.max 0,60 m, aparţinând culturii Starčevo-Criş IIIB-IVA.
Umplutura complexului este negru-cenuşiu. A fost descoperit
un fragment de idol antropomorf.