pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
de stâlpi ce făceau parte din infrastructura locuinţelor Loc.5 şi
Loc.5A 2 .
În campania din anul 2006 au fost cercetate 3 complexe de
locuit (Loc.21, Loc. 24 şi Cpl. 23), 4 vetre (Cpl. 25, Cpl.26, Cpl.
27 şi Cpl. 28 ), 2 gropi „menajere” (Gr.8 şi Gr.9), 35 de gropi
de stâlp (de diferite tipuri şi forme, aparţinând mai multor
complexe sau amenajări interioare) şi a fost realizat un
experiment privind construirea unei vetre de foc după modelul
celor descoperite în cadrul locuinţelor cucuteniene.
L21. Descoperită în c. A-B/11–14, formă rectangulară colţurile
fiind uşor rotunjite şi dimensiunile de 3,8-4 x 2,5-3 m. Podeaua
a fost cercetată doar în partea superioară. Aceasta a fost
formată din pietriş local tasat 3 .
În zona podelei s-a efectuat o răzuială la –3,2 m şi s-a
delimitat conturul locuinţei, evidenţiat prin pământul pietros
(tasat) de culoare roşiatică cu pete de culoare brună şi neagră.
Iniţial pentru amenajarea podelei s-a efectuat o nivelare în
stânca naturală a terenului.
După ce terenul a fost nivelat s-a depus un strat de pământ
cu pietricele în compoziţie (gr. de cca. 0,10–0,15 m) în scopul
izolării termice a casei. După ce locuinţa a fost incendiată,
podeaua a ars şi a devenit roşie cu nuanţe de brun şi negru.
Cpl. 23 (bordei). A fost descoperit în c. A-B/9-10 şi cercetat
parţial în campania din anul 2005. Groapa complexului are
forma rectangulară cu colţurile rotunjite, cu dimensiunile de
cca. 2,2 x 2,8 m fiind orientată pe direcţia NE-SV. În partea sa
nordică, groapa complexului prezintă un canal (şanţ) lung de
cca. 0,8 m şi lat de 0,4 m.
Groapa bordeiului a fost săpată până la -0,8 m în stânca
naturală a dâmbului şi are pereţii oblici spre fundul aprox. plat.
Nu au fost descoperite resturi de la dărâmăturile pereţilor,
podelei şi nici de la acoperiş. Bordeiul a fost probabil distrus în
momentul amenajării peretelui comun al Loc.5 şi Loc. 5.A.
Parţial groapa bordeiului a fost umplută cu pământ pietros de
culoare galbenă în amestec cu pământ de diferite nuanţe.
Materialul arheologic este reprezentat în special de fragmente
ceramice ce pot fi atribuite primei etape de locuire a aşezării
de către purtătorii culturii Cucuteni-Ariuşd.
L24. Descoperită în c. B-D/12–13 la ad. de –3 –3,3 m, formă
rectangulară cu dimensiunile de cca. 4,5 x 4 m. S-a păstrat
foarte bine o parte din lutuiala fină a podelei, aceasta are 4,5 x
1,5 m. Locuinţa a fost descoperită în partea de N a sitului,
unde terenul este în pantă. Locuinţa a fost orientată pe direcţia
NE-SV. Aceasta face parte din complexele de locuit din prima
etapă de locuire a aşezării de către purtătorii culturii Cucuteni-
Ariuşd (Nivelul eneolitic Păuleni I).
Podeaua a fost amenajată direct pe sol (un humus vechi)
din lut în amestec cu pietricele şi resturi vegetale. Are gr.
cuprinsă între 0,05 – 0,10 m, iar în urma arderii se prezintă ca
o masă compactă de lut (are aspectul unei vetre de foc). La
construirea podelei acestei locuinţe nu s-au folosit bârne din
lemn (utilizate în cazul Loc.5 şi Loc.5A) dar nici pietriş tasat, ca
în cazul Loc.21.
Se presupune că locuinţa avea podeaua astfel amenajată
deoarece în această parte se dormea () şi o astfel de
amenajare era necesară pentru a ţine de cald. Partea păstrată
a podelei prezintă o uşoară înclinaţie spre N. Înspre V se
găsea o vatră care a corespuns primei etape de locuire. Vatra
şi o parte a podelei din zona vetrei a avut o lipitură de lut ce se
afla în partea vestică la cca. 0,60 m, de marginea bordeiului
sus pomenit.
Au fost surprinse trei etape de construire a locuinţei: în
prima etapă s-a amenajat lutuiala fină a podelei în partea sudvestică
vatra (în prima fază sunt două refaceri); în a doua
etapă s-a efectuat o nivelare şi o lutuială nu la fel de bună
pentru reamenajarea locuinţei; în a treia etapă s-a amenajat
vatră sau cuptor cu pietre, tot în partea de SV. Acestea au fost
afectate de lucrările la Loc. 5 (în această parte a fost
descoperită o cantitate mare de cenuşă).
Din păcate nu au fost descoperite resturi de la dărâmăturile
pereţilor şi nici de la acoperiş, acestea fiind probabil din lemn şi
dezafectate în momentul amenajării podelei Loc. 5.
La nivelul podelei au fost delimitate mai multe gropi de
stâlpi ce făceau parte din structura acoperişului şi a pereţilor.
Pe latura estică a fost descoperită o groapă (gr.1), pe latura
nordică, 3 gropi (gr.2, gr.3, gr.5), în centrul locuinţei a fost
depistată o groapă de dimensiuni mici (gr.4), iar pe latura
vestică, au mai fost depistate alte 2 gropi (gr.6, gr.7). Gropile
de stâlp au gura circulară cu d cuprins între 0,2 şi 0,4 m, pereţii
oblici spre fundul aprox. drept. Umplutura gropilor de stâlp era
formată din pământ de culoare brun-negricioasă în amestec cu
concreţiuni mici de lemn şi lut ars, fiind uşor tasată.
Inventarul locuinţei este modest, pe podea s-au descoperit
materiale arheologice reprezentate în special de fragmente de
vase ceramice şi resturi de oase animaliere.
Cpl. 25 (cuptor sau vatră ). A fost descoperit în c. B-C/12 -13
în partea vestică a Loc. 14, parţial deasupra podelei acestei
locuinţe. Complexul a fost surprins la ad. de –3,1 m şi a fost
format dintr-o aglomerare de bolovani de piatră, ce aveau
dimensiuni cuprinse între 0,05 x 0,35 m. Complexul avea
forma rectangulară cu dimensiunile de 1,4 x 1 m.
Printre pietrele neprelucrate ce făceau parte din structura
cuptorului a fost descoperită o râşniţă păstrată fragmentar.
După demontarea aglomerării de bolovani din piatră, nu au
fost descoperite elemente care să ne ajute în determinarea
exactă a acestui complex (cuptor sau vatră ). Datorită lipsei
unor elemente, nu ştim dacă vatra (cuptorul) a aparţinut Loc.
24, sau a funcţionat într-o altă etapă.
Cpl. 26 (vatră). A fost descoperit în c. B-C/10-11, la ad. de –2,9
–3 m şi a fost format dintr-o aglomerare de pietre ce par a fi
desprinse din roca naturală. Printre pietrele ce făceau parte din
pavajul vetrei, au fost descoperite şi părţi din lutuiala vetrei ce
forma partea superioară pe care se găteau produsele.
Complexul avea forma probabil circulară cu d de cca. 1,2 m.
Printre pietrele neprelucrate ce făceau parte din pavajul
vetrei au fost descoperite fragmente ale unor râşniţe.
Vatra a fost distrusă în momentul amenajării podelei Loc.
5.
Cpl. 27 (vatră). A fost descoperit în c. B-C/13, la ad. de –3,1 m
şi a fost format dintr-o aglomerare de pietre plate, ce par a fi
desprinse din roca naturală. Complexul avea forma probabil
rectangulară, cu dimensiunea păstrată de 1 x 0,7 m. Grosimea
păstrată a pavajului a fost de cca. 0,1 m. În cazul acestei vetre
nu s-a păstrat lipitura fină ce a fost amenajată peste pietre.
Datorită lipsei multor elemente, nu putem spune dacă
complexul a aparţinut Loc. 24 sau a funcţionat după ce locuinţa
a fost distrusă.
Cpl. 28 (podea de locuinţă sau vatră ) a fost descoperit în c.
D/13 -14 şi a fost cercetat parţial deoarece o parte din acest
complex se extinde în afara suprafeţei cercetate. Complexul a
fost surprins la ad. de –3,4 m şi cercetat pe suprafaţa de 0,7 x
0,6 m.
362