pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
aducă un răspuns în acest sens. Din zona cercetată am
recoltat un bogat material ceramic întregibil şi parţial întregibil,
precum şi o mare cantitate de oase de animale. Ceramica este
caracteristică grupului Cehăluţ. Până acum este singura zonă
unde am surprins un nivel de locuire din această perioadă, în
ciuda faptului că au fost descoperite numeroase gropi cu
inventar ceramic caracteristic. O importantă descoperire ce se
leagă de locuirea din această perioadă este un tipar din
micaşist găsit în groapa C 59, pe care este redat în negativ, pe
ambele feţe un topor cu disc şi spin. Interesant că în
Depresiunea Şimleului nu au fost descoperite topoare cu disc
şi spin, o piesă foarte bine reprezentată mai ales în depozitele
seriei Uriu–Opály, din zona Tisei Superioare, iar acum avem o
dovadă directă a producerii lor în acest centru. Un fragment de
tipar provine din c. 2, din stratul de cultură. Tot locuirii din
perioada târzie a epocii bronzului îi aparţin câteva piese de
bronz (ace) descoperite însă în poziţie secundară în nivelul de
cultură din prima epocă a fierului.
Descoperirile din prima epocă a fierului
Complexe din prima epocă a fierului au fost descoperite în
toate suprafeţele cercetate în campania anului 2006. Este
vorba în total de 42 complexe, dintre care 6 construcţii
(locuinţe şi anexe: C8, C14, C38, C62, C65, C66), un cuptor
(C61), o vatră (C65/1) şi 30 de gropi dintre care 9 gropi de
stâlp, iar celelalte gropi menajere (de provizii şi reziduale) şi
cultice. Un complex din prima epocă a fierului, cu o destinaţie
incertă a apărut în caseta C3/2006. Este vorba despre un
complex, parţial surprins, cu o formă alungită (C 56), cu l
cuprinsă între 0,4-0,5 m ce se adânceşte cca. 0,3 m de la
nivelul de conturare. Iniţial am crezut că este vorba despre
locaşul de amplasare al tălpii unei construcţii, însă pe fundul
complexului au apărut 2 vase întregibile.
Construcţiile din prima epocă a fierului sunt fie de tipul
celor adâncite în roca locală, relativ uşor de excavat (C 8, C38)
fie construcţii de suprafaţă, adâncite nesemnificativ în rocă
(C14, C62, C65, C 66). Unele dintre aceste construcţii pot fi
locuinţe, iar altele, mai ales cele de suprafaţă, pot reprezenta,
în unele cazuri amenajări anexe (şoproane). În cazul
construcţiei C 65 am surprins parţial şi o vatră amenajată pe
podina acesteia. De obicei, aceste construcţii au fost
amplasate în locuri mai drepte sau pe terase antropogene,
cum este cazul terasei amenajate între m. 13-25 unde există
un prim nivel de locuire din prima epocă a fierului, reprezentat
de construcţia cu indicativul C 66, după care urmează
construcţiile C 62, C 63, C65 care sunt ulterior dezafectate, iar
pe nivelarea care le suprapune este amenajat un cuptor dintrun
bloc de lut (C 61). În nivelarea pe care a fost amenajat
acest cuptor au apărut fragmentele unui vas de tip Id -Teleac
(cu corpul scund şi puternic bombat, prevăzut cu proeminenţe
conice hipertrofiate, împinse din interior) atestat în această
cunoscută aşezare doar în nivelul I de locuire, printr-o apariţie
unicat. Inventarul tuturor locuinţelor descoperite în campania
anului 2006 este modest, ceea ce pare să denote dezafectarea
lor şi nu distrugerea în urma unor evenimente violente. Doar
câteva dintre gropile cercetate au avut un inventar mai bogat,
constând din ceramică întregibilă. Este vorba despre gropile C
24 şi C 31 din care au fost recuperate cel puţin 3 vase
întregibile. Groapa C 72 avea drept unic obiect de inventar o
cană cu corpul scund, turtit şi gâtul înalt, cu toarta fixată de
zona diametrului maxim şi gât. La Teleac, acest tip (VI d1), cu
un decor de tip „arhaic” reprezintă de asemenea o descoperire
singulară ce provine din primul nivel de locuire.
Cercetările din această campanie, subsumate în principal
necesităţii precizării stratigrafiei acestei zone au adus însă şi
noi date utile pentru precizarea momentului de început al
aşezării fortificate din prima epocă a fierului de la Şimleu
Silvaniei-Observator. Deşi stratigrafic, nu a putut fi decelat un
nivel de locuire timpuriu, unele dintre descoperirile ceramice
din această campanie, sugerează existenţa unui orizont
cronologic de locuire contemporan cu nivelul I de la Teleac,
ipoteză pe care o avansasem şi anterior, fără însă a deţine
argumente prea substanţiale. Din acest nivel de locuire trebuie
să provină în mod firesc şi materialele de factură Gáva
timpurie apărute în nivelarea ce suprapune complexele C62,
63 şi 65.
Descoperirile din a doua epocă a fierului-epoca dacică (sf.
sec. II-I a.Chr.)
În campania anului 2006 au fost descoperite şi cercetate
sistematic 41 complexe dacice. Din punct de vedere funcţional
complexele sunt reprezentate de gropile de stâlpi, gropile de
provizii şi menajere (26), vetrele de foc şi cuptoarele (6),
locuinţele (4), tălpile de locuinţă (2) şi un element defensiv-şanţ
(1).
Gropile de provizii, de regulă cu profil cilindric, mai puţin
tronconic, devenite în timp gropi menajere (), au dimensiunile
caracteristice acestui tip de complex în lumea dacică: dgură şi
baza de 0,8-1,0 m, ad. de 0,5 - 1,3 m. Inventarul lor, adesea
sărac, constă, în unele cazuri, în ceramică dacică întregibilă,
unelte, ustensile din piatră, lut şi fier şi chiar podoabe din
bronz.
Locuinţele sunt de regulă de suprafaţă, dar surprinse
parţial în săpătura de anul acesta. Inventarul acestora este
fragmentar, constând în ceramică dacică lucrată cu mâna şi la
roată, unelte şi ustensile din lut, piatră şi fier.
Cuptoarele şi vetrele de foc au de regulă diametre variind
între 0,8 - 1,2 m. Crustele vetrelor acestor instalaţii de foc au
fost arse consistent până la 0,05 m gr. în unele cazuri, dar
pereţii cuptoarelor s-au conservat precar în majoritatea
cazurilor. De regulă cuptoarele dacice sunt "dotate" cu groapă
de deservire în dreptul gurii de alimentare.
Materialele dacice speciale descoperite anul acesta la
Şimleu Silvaniei-Observator constă din unelte şi ustensile din
lut (prâsnele de fus, greutăţi, călcătoare), piatră (râşniţe
fragmentare, cute), fier (cuţite, piroane, scoabe, dălţi, dornuri,
topoare) şi os (duză de foale), piese de joc din lut (jetoane),
arme (vârf de sabie), podoabe din bronz (verigă) şi o monedă
din argint (drahmă de Dyrrhachium).
Descoperirile dacice din acest an completează fericit
informaţiile privind habitatul uman din aşezarea dacică
fortificată de pe platourile superioare ale Măgurii Şimleului.
Totodată cercetările din acest an ne arată nivelul amenajărilor
dacice care au schimbat într-o oarecare măsură mai vechile
terasări hallstattiene.
În acest orizont cronologic (sf. sec. II-I a.Chr) în acest
spaţiu ni se conturează tot mai mult o întinsă şi prosperă
aşezare dacică fortificată, în care locuia o comunitate care
prelucra fierul, confecţiona o ceramică de calitate, practica
schimburi cu lumea celtică nord-vestică şi cu cea dacică
învecinată şi controla defileul Crasnei şi Depresiunea
Şimleului.
În campania anului 2006 a fost investigată o suprafaţă de
150 m 2 fiind excavat un volum de peste 160 m 3 . Au fost
descoperite şi cercetate 88 complexe arheologice dintre care 5
360