pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
această ocazie a fost realizat un nou profil, paralel cu cel
realizat în campania 2005. Acesta, a surprins din nou existenţa
unor amenajări complexe pe panta de V a aşezării.
Pentru verificarea datelor obţinute în urma prospecţiunilor
geo-magnetice din campania 2003 au fost realizate mai multe
sondaje de verificare pe terasa vestică.
Sondajele realizate în aceasta campanie au fost grupate
pe margine terasei, la cca. 200 m V de tell. Au fost realizate 8
sondaje de 3 x 1 m şi unul de 6 x 1 m, amplasate la distanţe de
10-20 m unul de altul. Cercetările au condus la identificare a 5
morminte de inhumaţie. Complexele funerare au fost
identificate la adâncimi cuprinse între -1,00 -1,60 m. Acestea,
pe baza inventarului şi tratamentului funerar aparţin culturii
Gumelniţa. Deosebit din punct de vedere al inventarului
funerar este mormântul notat M1/2006. Acesta conţinea un
individ depus în poziţie chircită lateral stânga, orientat E-V. În
jurul falangelor membrelor superioare, a antebraţelor, dar şi în
zona gâtului, au fost descoperite peste 40 de mărgele de
Spondylus şi 60 mărgele de malahit. De asemenea, lângă
umărul drept s-a identificat o lamă de silex, iar în zona
membrului superior stâng s-a găsit un topor de piatră şlefuită,
neperforat.
Indivizii din mormintele M4/2006 şi M5/2006 prezentau
acelaşi mod de dispunere şi aceiaşi orientare ca cel din M1.
Mormântul M2 aparţinea unui copil foarte mic, din care s-
au păstrat doar fragmente din cutia craniana.
Mormântul M3 conţinea resturi osteologice umane
dispersate, fără conexiune anatomică.
Având în vedere aceste descoperiri funerare, la care se
adaugă cele trei morminte cercetate în campania 2002, putem
conchide ca am identificat necropola aşezării de la Sultana-
Malu Roşu.
Protejarea suprafeţelor în curs de cercetare s-a realizat
prin acoperirea cu folie de plastic şi pământ.
Materialele arheologice descoperite au fost transportate la
MDJ Călăraşi. Resturile osteologice umane au fost predate
spre analiză CCA Bucureşti. Materialele faunistice şi litice vor fi
trimise spre analiză CNCP – MNIR.
Valorificarea se va realiza prin includerea unor piese
descoperite în această campanie în expoziţia “Sultana – O
aşezare de acum 6000 de ani”, ce este deschisă la MDJ
Călăraşi din anul 2003.
Obiectivele campaniei 2007:
- continuarea cercetărilor din suprafaţa S I.
- continuarea cercetărilor din suprafaţa S X.
- continuarea cercetărilor în necropola gumelniţeană.
Pl. 70
Bibliografie:
CCA 2006, p.343-344
Abstract:
A 22 x 6 m ditch was opened in the north-east side of the
settlement which is affected by erosion. The remains of a
dwelling (L5) discovered in the last campaign were uncovered.
Massive remains of burned walls and pots were discovered.
The remains of another dwelling (L6) were discovered in northwest
side of the settlement. On the floor of this dwelling there
were many pots.
A magisterial profile was cut on the west flank of the
settlement, parallel with the profile made in the last campaigns.
353
Several arrangements made in different phases of the
settlement were noticed.
The soundings dug into the terrace, at about 200 m
distance from the settlement, made possible the discovery of
five inhumation burials which probably belong to the necropolis
of the settlement.
Raport sedimentologic
Constantin Haită
În campania de cercetări arheologice din 2006, a fost
analizat profilul estic al secţiunii magistrale, din marginea tellului
Malul Roşu, până în baza prelungirii terasei pe care acesta
este amplasat.
Stratigrafia acestui profil a evidenţiat o serie de elemente
de amenajare-delimitare, care pot fi redate prin următoarea
succesiune stratigrafică (din bază către partea superioară):
În zona de limită a aşezării, solul anterior locuirii eneolitice
este suprapus de două niveluri de arsură ce conţin cărbune fin,
cu grosime cm, inter-stratificate cu niveluri granulare,
eterogene, cu structură granulară cm-dm, de sedimente siltice
gălbui şi brun cenuşiu.
Prima intervenţie în solul preistoric, în zona dinspre
marginea aşezării, este reprezentată prin săparea unui şanţ,
observat pe profilul analizat pe o lăţime maximă 1,50 m şi o
adâncime de 0,60 m, în spatele căruia (spre zona locuită) a
fost ridicată o movilă (“val”), observată pe o lăţime de 1,60 m
şi cu înălţimea relativă (faţă de nivelul de umplere al şanţului)
de cca. 0,50 m. Umplutura şanţului este constituită, în bază,
din loess gălbui, omogen, iar la partea superioară dintr-un
amestec de silt şi silt argilos gălbui şi brun cenuşiu închis, cu
structură granulară, fără constituenţi antropici. Acumularea de
sedimente este constituită, în principal, din acelaşi amestec de
sedimente ca şi cel prezentat anterior, suprapus la partea
superioară de un nivel lenticular, de 0,10-0,20 m grosime, de
silt argilos brun cenuşiu închis, omogen, a cărui sursă o
constituie nivelul de sol anterior locuirii. La partea superioară a
acestei ridicături au fost observate, către zona locuită, câteva
fragmente de lemn în poziţie orizontală.
Această structură este suprapusă de un strat gros, cu
grosime de cca. 1 m, de silt gălbui, omogen, cu fisuraţie
prismatică, a cărui sursă o constituie depozitele de loess din
alcătuirea terasei. La partea superioară a acestui strat a fost
observată o alternanţă de niveluri siltice gălbui şi cenuşiu
închis, ce includ frecvente granule de carbonaţi la partea
superioară. Această acumulare, ce marchează cel mai
probabil, desfiinţarea elementelor menţionate anterior, prezintă
o importantă schimbare de pantă (de la cca. 10° la cca. 45°) şi
evidenţiază o săpătură de o mult mai mare amploare,
secţionând marginea sudică a şanţului anterior şi coborând la
cca. -3,40 m faţă nivelul de umplere al acestuia.
Cel de al doilea şanţ, observat şi pe profilul vestic în
campania anului 2005, prezintă un fund dublu, cu lăţimi de cca.
2,50 m (către zona locuită) şi 1,0 m şi adâncimi de 0,80 m
(către zona locuită) şi 0,35 m faţă de un mic prag, cruţat în
terasă, cu lăţime 0,50-1,0 m.
Umplutura acestui şanţ este constituită, în zona dinspre
aşezare, din depuneri cu stratificaţie difuză de silturi şi silturi
argiloase, brun cenuşiu mediu, cenuşiu deschis şi gălbui roşcat
ce conţin rare oase, fragmente ceramice şi concreţiuni
carbonatice şi foarte rare granule de cărbune şi includ lamine
argiloase fine, depuse în timpul precipitaţiilor. Stratificaţia
acestei depuneri indică o acumulare în timp, iar peliculele de