pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Pl. 69 Bibliografie: Done Şerbănescu, Un nou tip de figurină neolitică, CCDJ 15, 1997, p. 81-96; Observaţii preliminarii asupra necropolei neolitice de la Sultana, jud. Călăraşi, CCDJ 19, 2002, p. 69-86; CCA, 2003, p. 321-322, CCA, 2004, p. 364-365; CCA, 2005, p. 343-344. Abstract: In the 2006 summer archaeological campaign, in the Neolithic necropolis from Sultana, Călăraşi County, “Valea Orbului” point, we dug a parcel of 160 square metres and we discovered 36 burials. The skeletons in the tombs were laid on the left side, some of them being turned with the chest up or down. The majority of the skeletons were placed with the head to the SE. 24 of the tombs contained funerary inventory, composed by adornments and tools. The adornments were: different kinds of beads, rings, pendants, bracelets and buckles from shells. These categories of finds were found in some young women tombs in the chest area, considered by some researchers “custos verginitatis”. The tools in the tombs were: microlithic, and hermines blades. 180. Sultana, com. Mănăstirea, jud. Călăraşi Punct: Malu-Roşu Cod sit: 104216.03 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 50/2006 Colectiv: George Trohani - responsabil, Radian Romus Andreescu (MNIR), Cătălin Alexandru Lazăr, Theodor Ignat (MDJ Călăraşi), Constantin Haită (CNCP – MNIR), Andrei Soficaru, Mihaela Gatej (CCA Bucureşti). Obiectivele cercetării: continuarea cercetărilor din suprafaţa S I; realizarea unor sondaje pe terasă de la V de tell, în vederea verificării rezultatelor măsurătorilor geo-fizice şi a identificării necropolei gumelniţene; completarea observaţiilor legate de stratigrafia tell-ului. Rezultatele cercetărilor Obiectivul principal al acestei campanii a fost continuarea cercetărilor din suprafaţa S I, amplasată în partea de NNE a sitului, în vederea epuizării nivelului cultural din această zonă aflată în pericol de prăbuşire în apele lacului Mostiştea. În acest sens, suprafaţa S I a fost prelungita spre NV, pe toata lăţime a tell-ului. Aceasta extindere a condus la obţinerea unui perimetru de lucru de 6 x 22 m. În suprafaţa nou-deschisă s-a continuat caroiajul din S I, obţinându-se 30 de carouri (2 x 2 m), notat cu litere intre E-M şi cifre de 1-3. Aceste carouri (ca de altfel întreaga suprafaţă nou deschisă) au fost amplasate raportându-se la axul de referinţă iniţial al suprafeţei SI. În partea superioară a suprafeţei nou deschise, la fel ca şi în campania 2005, s-au identificat mai multe secţiuni vechi, din timpul cercetărilor conduse de C-tin Isacescu şi C. Hălcescu. După cum s-a constatat şi în campania 2005, aceste vechi secţiuni nu au mers până la baza locuirii din tell-ului. Analiza nivelul arheologic pe care s-au oprit vechile săpături a putut stabili că nivelul aparţinând fazei B1 şi partea superioară a nivelului A2 a culturii Gumelniţa a fost cercetat în mare parte. Au fost „cruţate” partea inferioară a nivelului A2 şi nivelul aparţinând primei faze a culturii Gumelniţa (A1). Aceste observaţii ne determină să continuăm cercetările, mai ales că nivelul A1 (destul de puţin cunoscut în această zonă) poate oferi situaţii arheologice concrete şi coerente, neperturbate de vechile săpături arheologice. În c. E 1-3, F 1-3 şi G 1-3 s-a identificat continuarea locuinţei L5, descoperită în campania 2005. Acest rest de locuinţă a fost, în anumite porţiuni, afectat de vechile săpături. Astfel, în unele zone nivelul de distrugere al locuinţei fusese demontat. În alte zone, nivelul de distrugere era conservat cu pungi de plastic şi saci de plastic. Limita de NV a locuinţei era afectată de o veche secţiune care o taie perpendicular şi coboară sub podelele şi nivelul de amenajare al acestora. Existenţa acestui profil a permis realizarea unor observaţii stratigrafice interesante, în privinţa modului de realizare şi amenajare a acestei locuinţe. Totodată, s-a putut constata existenţa unei locuinţe neincendiate, imediat sub nivelul de amenajare al locuinţei L5. Nivelul de distrugere constă în bucăţi masive de chirpici ars, provenite de la pereţi. Interesant este faptul că unele dintre acestea prezentau urme de vopsea albă. După îndepărtarea părţii superioare a nivelului de distrugere, s-au putut identifica mai multe vase sparte in situ, reîntregibile. În carourile F2 şi F1 au fost identificate 3 pietre de mari dimensiuni, friabile, care prezentau numeroase fisuri şi fracturi, indici ai expunerii la temperaturile înalte. Alte vase întregi sau reîntregibile au fost identificate pe podeaua locuinţei. În perimetrul c. F2 –F3 s-au identificat urmele unui perete interior, acest fapt demonstrând compartimentarea locuinţei L5 şi implicit existenţa a cel puţin 2 camere. În c. C3 al suprafeţei S I a fost identificat un cuptor, puternic afectat de o groapă posterioară. O altă locuinţă, notată L6, prost conservată, a fost identificată în c. H3, I 1-3, J 1-3, K 1-3 şi L 2-3. Acesta reprezintă tot o locuinţă incendiată, însă, gradul de ardere al acesteia este mult mai mic decât în cazul locuinţei L5. Nivelul de distrugere al acestei structuri de locuire era ars sau doar parţial ars (in unele zone). Locuinţa cobora spre parte de NV a tell-ului (la fel ca şi celelalte nivele stratigrafice). În c. I3, locuinţa L6 era afectată de o tranşee din vechime, probabil un şanţ de fundaţie al unei structuri cercetate in anii ‚’70-’80, fapt care face imposibilă stabilirea unor relaţii stratigrafice complete. Singura constatare certă e că această tranşee este posterioară cronologic locuinţei L6. Demontarea nivelului de distrugere (puţin consistent) a condus la identificarea podelelor. Acestea prezentau mai multe refaceri succesive. Interesant este ca în c. K2, între refacerile podelelor s-a descoperit o statueta plata de os. Tot la acest nivel s-au putut identifica mai multe găuri de par. Pe podeaua locuinţei s-au identificat mai multe vase întregi sau reîntregibile. Existenţa unei vechi secţiuni în c. G1-3 şi H1-3, a făcut imposibilă stabilirea relaţiei dintre L6 şi L5. În suprafaţa S.X, a continuat cercetarea locuinţei incendiate L2, locuinţă cu totul şi cu totul deosebită prin prisma amenajărilor şi a inventarului. În această campania a fost secţionată podeaua şi peretele locuinţei, în vederea stabilirii modului de construcţie al acesteia. Un al treilea obiectiv vizat şi realizat în campania 2006, a fost completarea observaţiilor legate de profilul magistral. Cu 352

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 această ocazie a fost realizat un nou profil, paralel cu cel realizat în campania 2005. Acesta, a surprins din nou existenţa unor amenajări complexe pe panta de V a aşezării. Pentru verificarea datelor obţinute în urma prospecţiunilor geo-magnetice din campania 2003 au fost realizate mai multe sondaje de verificare pe terasa vestică. Sondajele realizate în aceasta campanie au fost grupate pe margine terasei, la cca. 200 m V de tell. Au fost realizate 8 sondaje de 3 x 1 m şi unul de 6 x 1 m, amplasate la distanţe de 10-20 m unul de altul. Cercetările au condus la identificare a 5 morminte de inhumaţie. Complexele funerare au fost identificate la adâncimi cuprinse între -1,00 -1,60 m. Acestea, pe baza inventarului şi tratamentului funerar aparţin culturii Gumelniţa. Deosebit din punct de vedere al inventarului funerar este mormântul notat M1/2006. Acesta conţinea un individ depus în poziţie chircită lateral stânga, orientat E-V. În jurul falangelor membrelor superioare, a antebraţelor, dar şi în zona gâtului, au fost descoperite peste 40 de mărgele de Spondylus şi 60 mărgele de malahit. De asemenea, lângă umărul drept s-a identificat o lamă de silex, iar în zona membrului superior stâng s-a găsit un topor de piatră şlefuită, neperforat. Indivizii din mormintele M4/2006 şi M5/2006 prezentau acelaşi mod de dispunere şi aceiaşi orientare ca cel din M1. Mormântul M2 aparţinea unui copil foarte mic, din care s- au păstrat doar fragmente din cutia craniana. Mormântul M3 conţinea resturi osteologice umane dispersate, fără conexiune anatomică. Având în vedere aceste descoperiri funerare, la care se adaugă cele trei morminte cercetate în campania 2002, putem conchide ca am identificat necropola aşezării de la Sultana- Malu Roşu. Protejarea suprafeţelor în curs de cercetare s-a realizat prin acoperirea cu folie de plastic şi pământ. Materialele arheologice descoperite au fost transportate la MDJ Călăraşi. Resturile osteologice umane au fost predate spre analiză CCA Bucureşti. Materialele faunistice şi litice vor fi trimise spre analiză CNCP – MNIR. Valorificarea se va realiza prin includerea unor piese descoperite în această campanie în expoziţia “Sultana – O aşezare de acum 6000 de ani”, ce este deschisă la MDJ Călăraşi din anul 2003. Obiectivele campaniei 2007: - continuarea cercetărilor din suprafaţa S I. - continuarea cercetărilor din suprafaţa S X. - continuarea cercetărilor în necropola gumelniţeană. Pl. 70 Bibliografie: CCA 2006, p.343-344 Abstract: A 22 x 6 m ditch was opened in the north-east side of the settlement which is affected by erosion. The remains of a dwelling (L5) discovered in the last campaign were uncovered. Massive remains of burned walls and pots were discovered. The remains of another dwelling (L6) were discovered in northwest side of the settlement. On the floor of this dwelling there were many pots. A magisterial profile was cut on the west flank of the settlement, parallel with the profile made in the last campaigns. 353 Several arrangements made in different phases of the settlement were noticed. The soundings dug into the terrace, at about 200 m distance from the settlement, made possible the discovery of five inhumation burials which probably belong to the necropolis of the settlement. Raport sedimentologic Constantin Haită În campania de cercetări arheologice din 2006, a fost analizat profilul estic al secţiunii magistrale, din marginea tellului Malul Roşu, până în baza prelungirii terasei pe care acesta este amplasat. Stratigrafia acestui profil a evidenţiat o serie de elemente de amenajare-delimitare, care pot fi redate prin următoarea succesiune stratigrafică (din bază către partea superioară): În zona de limită a aşezării, solul anterior locuirii eneolitice este suprapus de două niveluri de arsură ce conţin cărbune fin, cu grosime cm, inter-stratificate cu niveluri granulare, eterogene, cu structură granulară cm-dm, de sedimente siltice gălbui şi brun cenuşiu. Prima intervenţie în solul preistoric, în zona dinspre marginea aşezării, este reprezentată prin săparea unui şanţ, observat pe profilul analizat pe o lăţime maximă 1,50 m şi o adâncime de 0,60 m, în spatele căruia (spre zona locuită) a fost ridicată o movilă (“val”), observată pe o lăţime de 1,60 m şi cu înălţimea relativă (faţă de nivelul de umplere al şanţului) de cca. 0,50 m. Umplutura şanţului este constituită, în bază, din loess gălbui, omogen, iar la partea superioară dintr-un amestec de silt şi silt argilos gălbui şi brun cenuşiu închis, cu structură granulară, fără constituenţi antropici. Acumularea de sedimente este constituită, în principal, din acelaşi amestec de sedimente ca şi cel prezentat anterior, suprapus la partea superioară de un nivel lenticular, de 0,10-0,20 m grosime, de silt argilos brun cenuşiu închis, omogen, a cărui sursă o constituie nivelul de sol anterior locuirii. La partea superioară a acestei ridicături au fost observate, către zona locuită, câteva fragmente de lemn în poziţie orizontală. Această structură este suprapusă de un strat gros, cu grosime de cca. 1 m, de silt gălbui, omogen, cu fisuraţie prismatică, a cărui sursă o constituie depozitele de loess din alcătuirea terasei. La partea superioară a acestui strat a fost observată o alternanţă de niveluri siltice gălbui şi cenuşiu închis, ce includ frecvente granule de carbonaţi la partea superioară. Această acumulare, ce marchează cel mai probabil, desfiinţarea elementelor menţionate anterior, prezintă o importantă schimbare de pantă (de la cca. 10° la cca. 45°) şi evidenţiază o săpătură de o mult mai mare amploare, secţionând marginea sudică a şanţului anterior şi coborând la cca. -3,40 m faţă nivelul de umplere al acestuia. Cel de al doilea şanţ, observat şi pe profilul vestic în campania anului 2005, prezintă un fund dublu, cu lăţimi de cca. 2,50 m (către zona locuită) şi 1,0 m şi adâncimi de 0,80 m (către zona locuită) şi 0,35 m faţă de un mic prag, cruţat în terasă, cu lăţime 0,50-1,0 m. Umplutura acestui şanţ este constituită, în zona dinspre aşezare, din depuneri cu stratificaţie difuză de silturi şi silturi argiloase, brun cenuşiu mediu, cenuşiu deschis şi gălbui roşcat ce conţin rare oase, fragmente ceramice şi concreţiuni carbonatice şi foarte rare granule de cărbune şi includ lamine argiloase fine, depuse în timpul precipitaţiilor. Stratificaţia acestei depuneri indică o acumulare în timp, iar peliculele de

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

Pl. 69<br />

Bibliografie:<br />

Done Şerbănescu, Un nou tip de figurină neolitică, CCDJ <strong>15</strong>,<br />

1997, p. 81-96; Observaţii preliminarii asupra necropolei<br />

neolitice de la Sultana, jud. Călăraşi, CCDJ 19, 2002, p. 69-86;<br />

CCA, 2003, p. 321-322, CCA, 2004, p. 364-365; CCA, 2005, p.<br />

343-344.<br />

Abstract:<br />

In the 2006 summer archaeological campaign, in the<br />

Neolithic necropolis from Sultana, Călăraşi County, “Valea<br />

Orbului” point, we dug a parcel of 160 square metres and we<br />

discovered 36 burials. The skeletons in the tombs were laid on<br />

the left side, some of them being turned with the chest up or<br />

down. The majority of the skeletons were placed with the head<br />

to the SE. 24 of the tombs contained funerary inventory,<br />

composed by adornments and tools. The adornments were:<br />

different kinds of beads, rings, pendants, bracelets and buckles<br />

from shells. These categories of finds were found in some<br />

young women tombs in the chest area, considered by some<br />

researchers “custos verginitatis”. The tools in the tombs were:<br />

microlithic, and hermines blades.<br />

180. Sultana, com. Mănăstirea, jud. Călăraşi<br />

Punct: Malu-Roşu<br />

Cod sit: 104216.03<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />

50/2006<br />

Colectiv: George Trohani - responsabil, Radian Romus<br />

Andreescu (MNIR), Cătălin Alexandru Lazăr, Theodor<br />

Ignat (MDJ Călăraşi), Constantin Haită (CNCP – MNIR),<br />

Andrei Soficaru, Mihaela Gatej (CCA Bucureşti).<br />

Obiectivele cercetării: continuarea cercetărilor din<br />

suprafaţa S I; realizarea unor sondaje pe terasă de la V de tell,<br />

în vederea verificării rezultatelor măsurătorilor geo-fizice şi a<br />

identificării necropolei gumelniţene; completarea observaţiilor<br />

legate de stratigrafia tell-ului.<br />

Rezultatele cercetărilor<br />

Obiectivul principal al acestei campanii a fost continuarea<br />

cercetărilor din suprafaţa S I, amplasată în partea de NNE a<br />

sitului, în vederea epuizării nivelului cultural din această zonă<br />

aflată în pericol de prăbuşire în apele lacului Mostiştea.<br />

În acest sens, suprafaţa S I a fost prelungita spre NV, pe<br />

toata lăţime a tell-ului. Aceasta extindere a condus la obţinerea<br />

unui perimetru de lucru de 6 x 22 m. În suprafaţa nou-deschisă<br />

s-a continuat caroiajul din S I, obţinându-se 30 de carouri (2 x<br />

2 m), notat cu litere intre E-M şi cifre de 1-3. Aceste carouri (ca<br />

de altfel întreaga suprafaţă nou deschisă) au fost amplasate<br />

raportându-se la axul de referinţă iniţial al suprafeţei SI.<br />

În partea superioară a suprafeţei nou deschise, la fel ca şi<br />

în campania 2005, s-au identificat mai multe secţiuni vechi, din<br />

timpul cercetărilor conduse de C-tin Isacescu şi C. Hălcescu.<br />

După cum s-a constatat şi în campania 2005, aceste vechi<br />

secţiuni nu au mers până la baza locuirii din tell-ului. Analiza<br />

nivelul arheologic pe care s-au oprit vechile săpături a putut<br />

stabili că nivelul aparţinând fazei B1 şi partea superioară a<br />

nivelului A2 a culturii Gumelniţa a fost cercetat în mare parte.<br />

Au fost „cruţate” partea inferioară a nivelului A2 şi nivelul<br />

aparţinând primei faze a culturii Gumelniţa (A1). Aceste<br />

observaţii ne determină să continuăm cercetările, mai ales că<br />

nivelul A1 (destul de puţin cunoscut în această zonă) poate<br />

oferi situaţii arheologice concrete şi coerente, neperturbate de<br />

vechile săpături arheologice.<br />

În c. E 1-3, F 1-3 şi G 1-3 s-a identificat continuarea<br />

locuinţei L5, descoperită în campania 2005. Acest rest de<br />

locuinţă a fost, în anumite porţiuni, afectat de vechile săpături.<br />

Astfel, în unele zone nivelul de distrugere al locuinţei fusese<br />

demontat. În alte zone, nivelul de distrugere era conservat cu<br />

pungi de plastic şi saci de plastic. Limita de NV a locuinţei era<br />

afectată de o veche secţiune care o taie perpendicular şi<br />

coboară sub podelele şi nivelul de amenajare al acestora.<br />

Existenţa acestui profil a permis realizarea unor observaţii<br />

stratigrafice interesante, în privinţa modului de realizare şi<br />

amenajare a acestei locuinţe. Totodată, s-a putut constata<br />

existenţa unei locuinţe neincendiate, imediat sub nivelul de<br />

amenajare al locuinţei L5.<br />

Nivelul de distrugere constă în bucăţi masive de chirpici<br />

ars, provenite de la pereţi. Interesant este faptul că unele<br />

dintre acestea prezentau urme de vopsea albă. După<br />

îndepărtarea părţii superioare a nivelului de distrugere, s-au<br />

putut identifica mai multe vase sparte in situ, reîntregibile. În<br />

carourile F2 şi F1 au fost identificate 3 pietre de mari<br />

dimensiuni, friabile, care prezentau numeroase fisuri şi fracturi,<br />

indici ai expunerii la temperaturile înalte. Alte vase întregi sau<br />

reîntregibile au fost identificate pe podeaua locuinţei.<br />

În perimetrul c. F2 –F3 s-au identificat urmele unui perete<br />

interior, acest fapt demonstrând compartimentarea locuinţei L5<br />

şi implicit existenţa a cel puţin 2 camere.<br />

În c. C3 al suprafeţei S I a fost identificat un cuptor,<br />

puternic afectat de o groapă posterioară.<br />

O altă locuinţă, notată L6, prost conservată, a fost<br />

identificată în c. H3, I 1-3, J 1-3, K 1-3 şi L 2-3. Acesta<br />

reprezintă tot o locuinţă incendiată, însă, gradul de ardere al<br />

acesteia este mult mai mic decât în cazul locuinţei L5. Nivelul<br />

de distrugere al acestei structuri de locuire era ars sau doar<br />

parţial ars (in unele zone). Locuinţa cobora spre parte de NV a<br />

tell-ului (la fel ca şi celelalte nivele stratigrafice).<br />

În c. I3, locuinţa L6 era afectată de o tranşee din vechime,<br />

probabil un şanţ de fundaţie al unei structuri cercetate in anii<br />

‚’70-’80, fapt care face imposibilă stabilirea unor relaţii<br />

stratigrafice complete. Singura constatare certă e că această<br />

tranşee este posterioară cronologic locuinţei L6.<br />

Demontarea nivelului de distrugere (puţin consistent) a<br />

condus la identificarea podelelor. Acestea prezentau mai multe<br />

refaceri succesive. Interesant este ca în c. K2, între refacerile<br />

podelelor s-a descoperit o statueta plata de os. Tot la acest<br />

nivel s-au putut identifica mai multe găuri de par. Pe podeaua<br />

locuinţei s-au identificat mai multe vase întregi sau<br />

reîntregibile.<br />

Existenţa unei vechi secţiuni în c. G1-3 şi H1-3, a făcut<br />

imposibilă stabilirea relaţiei dintre L6 şi L5.<br />

În suprafaţa S.X, a continuat cercetarea locuinţei<br />

incendiate L2, locuinţă cu totul şi cu totul deosebită prin prisma<br />

amenajărilor şi a inventarului. În această campania a fost<br />

secţionată podeaua şi peretele locuinţei, în vederea stabilirii<br />

modului de construcţie al acesteia.<br />

Un al treilea obiectiv vizat şi realizat în campania 2006, a<br />

fost completarea observaţiilor legate de profilul magistral. Cu<br />

352

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!