pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
cenuşie şi cenuşiu-negricioasă, mai rar şi vase din pastă
cărămizie, cu pietricele în compoziţie, a căror suprafaţă
interioară este marcată de coste iar fundurile oalelor cu urme
ale desprinderii cu sfoara de pe discul roţii olarului. Pe lângă
oale mai pot fi identificate căni şi vase de provizii. Ceramica
lucrată cu mâna, redusă cantitativ, aparţine unor borcane cu
suprafeţele neglijent lucrate, lipsite de decor.
Pe podina locuinţei L139 erau grupate câteva zeci de
greutăţi conice de la războiul de ţesut. Alte câteva piese de
acelaşi tip s-au găsit şi în complexul învecinat L140, elemente
de natură să argumenteze existenţa unor ateliere în cadrul
aşezării, similare celor descoperite în aşezarea contemporană
de la Moreşti.
Aşezarea din sec. IX-X se dovedeşte una de mari
dimensiuni, complexele acestui orizont extinzându-se atât în
sectorul A cât şi în sectorul B, săpăturile din anul 2006
adăugând alte 11 locuinţe celor deja identificate în campaniile
anterioare. Topografic nu poate fi sesizată o ordine în
dispunerea în teren a caselor, doar grupări de locuinţe sub
forma unor cuiburi de gospodării.
Locuinţele cercetate în acest an au fost atât case de
suprafaţă cât şi unele de tip semibordei, de formă rectangulară
cu colţurile rotunjite. Dimensiunile variau de la 2,5 x 2,6 m în
cazul L136, până la altele cu laturile de 4,10 x 3,60 m – L146 . În
toate locuinţele erau amenajate vetre de foc de formă circulară
sau cuptoare rectangulare construite din lespezi de gresie.
Inventarul celor mai multe dintre locuinţele medievale timpurii
se reduce la câteva fragmente ceramice brun-cărămizii lucrate
la roata înceată, cu decor specific constând din benzi de linii
drepte şi în val dispuse pe umerii şi pântecul oalelor.
Din L142 a cărui cuptor a fost dispersat de lucrările agricole
s-a reuşit întregirea câtorva oale-borcan lucrate la roată, din
pastă nisipoasă, cărămizie decorate cu benzi de linii incizate şi
a unui vas grosier lucrat cu mâna, brun-negricios.
Prin urmare, în zona cercetată în această campanie există
urme de locuire din bronzul târziu şi din hallstattul timpuriu.
Locuirea romană deosebit de consistentă, cuprinde locuinţe de
suprafaţă în jurul cărora au fost amenajate gropi de provizii
care în marginea sudică a aşezării apar cu o densitate sporită.
Dacă în campania din acest an lipsesc piesele metalice cu
relevanţă pentru cronologia aşezării, s-a reuşit racordarea şi
completarea planului aşezării. Săpăturile au confirmat
continuitatea locuirii din perioada provincială în cea
postromană prin materiale caracteristice sfârşitului de sec. III şi
sec. următor.
La anterioarele date referitoare la locuirea din sec. V-VI
săpăturile din acest an au adus informaţii suplimentare
privitoare la topografia satului şi prezenţa unor locuinţe-atelier
în cadrul aşezării. În acelaşi timp, materialul ceramic recoltat,
deşi fragmentar, permite o mai nuanţată cronologie pe baza
căreia putem argumenta că acest orizont începe încă de la
mijlocul sec. al V-lea şi continuă până în a doua jumătate a
sec. al VI-lea.[Corneliu Gaiu]
Bibliografie:
Corneliu Gaiu, Provincia profundă – imaginea unui sat dacoroman
în lumina arheologiei, în Corneliu Gaiu, Horaţiu Bodale,
Centru şi Periferie, ed. Accent, 2004, p 77-99.
351
179. Sultana, com. Mănăstirea, jud. Călăraşi
Punct: Valea Orbului
Cod sit: 104216.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
138/2006
Colectiv: Done Şerbănescu – responsabil (MCG
Olteniţa), Alexandra Comşa (IAB), Mecu Laurenţiu (UV
Târgovişte)
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada 7
iunie–15 iulie şi avut ca obiectiv principal cercetarea necropolei
în sectorul I. Ca şi în anul precedent cercetarea arheologică în
necropola neolitică de la Valea Orbului s-a desfăşurat
concomitent în două sectoare situate pe cei doi versanţi ai văii.
Prin trei secţiuni de 20 x 2 m trasate în sectorul I, situat pe
versantul de V al văii au fost descoperite şi cercetate 36
morminte de inhumaţie. Scheletele descoperite în morminte se
aflau aşezate în poziţie mai mult sau mai puţin chircită pe
partea stângă cu craniul orientat spre E sau SE, între 108 0
şi160 0 . Unele dintre schelete aveau însă toracele întors cu faţa
în sus, sau cu faţa în jos. Ad. la care s-au aflat înhumate
scheletele variază între 1,50 m şi 2,20 m. Din cele 36 morminte
cercetate în sectorul I, în 24 morminte a fost descoperit
inventar funerar care constă în obiecte de podoabă şi unelte.
Obiectele de podoabă descoperite constau în mărgele de
diferite tipuri confecţionate din os, marmură şi cochilii de scoici
marine, pandantive, inele şi brăţări. Brăţările descoperite sunt
de două tipuri: brăţări confecţionate din valve de scoici
Pectunculus Pilosus şi o brăţară oblică înaltă, de tip Hamangia.
În două morminte de femei tinere, în zona pubiană a
scheletelor, au fost descoperită câte o pafta ornamentală
lucrată dintr-o valvă mare de scoică, cu două orificii în partea
de sus şi un orificiu la bază. Referindu-se la acest tip de
paftale ornamentale unii cercetători consideră că reflectă un
obicei străvechi şi că ele erau un fel de „custos virginitatis”, dar
este posibil ca piesele să fi făcut parte dintr-o cingătoare de
mijloc, iar paftaua ornamentală din valvă de scoică să fi pus în
evidenţă voit zona pubiană, sau din pudicitate să o acopere.
Până în prezent în necropola de la „Valea Orbului” au fost
descoperite cinci astfel de piese, din care una era
confecţionată de lut. Uneltele, destul de rare în descoperirile
de la Valea Orbului, constau în mici herminete şi lame de silex
microlite. În pământul de umplură al unui mormânt a fost
descoperită o săpăligă din con de cerb, pe care o considerăm
unealta cu care s-a săpat groapa funerară.
În sectorul al II-lea, situat pe versantul de E al necropolei, a
fost trasată o secţiune de 20 x 2 m în care a fost descoperit un
mormânt. Scheletul, aşezat în poziţie chircit moderat pe partea
stângă, se afla la ad. de 1,45 m şi era orientat cu craniul pe
direcţia SV 160 0 . Ca în majoritatea mormintelor cercetate în
acest sector, nici în acest mormânt nu a fost descoperit
inventar funerar. Am semnalat cu alt prilej că din punct de
vedere cronologic înmormântările din acest sector pot fi datate
într-o fază mai evoluată a civilizaţiei Boian.
Având în vedere că suprafaţa agricolă se extinde în mod
abuziv în dauna islazului comunal şi periclitează cercetarea
necropolei se impune ca în campania anului 2007 să fie
terminată cercetarea, în cea mai mare parte a sectorului I. De
asemenea sunt necesare investigaţii cu mijloace moderne
pentru a se constata dacă necropola se extinde şi sub
terenurile arabile din preajmă, care sunt proprietate privată.