pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
lucrate la mână. Pe baza inventarelor, ambele morminte au
fost atribuite perioadei de început a epocii Latène (sec.V-IV
a.Chr.). În colţul de N al secţiunii a fost observată o aglomerare
de fragmente ceramice de mari dimensiuni, oase mari de
animale, nuclee de silex şi percutoare, toate aparţinând
stratului din epoca bronzului.
Secţiunea E (4 x 6 m) a fost deschisă la S de S.B.
Stratigrafia a fost aceeaşi ca şi în celelalte secţiuni, materialul
ceramic fiind însă mult mai puţin. La cca. 2 m de profilul de N a
fost observată o aglomerare de fragmente ceramice, nuclee de
silex şi percutoare, toate aparţinând stratului din epoca
bronzului.
În CPL 2, 4, 5 şi 6 au fost descoperite doar fragmente
ceramice de mici dimensiuni, puţine scoici şi oase mici de
animale, ele având o adâncime între 0,2 – 0,5 m. O menţiune
aparte este de făcut pentru CPL 3. Acesta a fost observat la
ad. de -0,40/0,45 m, în marginea de NV al S.A, spre râpa
drumului. Forma sa era uşor ovală, mai regulată pe partea
interioară a secţiunii, neregulată înspre râpă, având
dimensiunile de cca. 1,10 x 0,60 m. În S.C la ad. de -0,40 m a
fost surprinsă o dungă de pământ negru pe o lungime de cca.1
m în marginea rupturii, aceasta fiind identificată ca CPL3,
astfel diametrul total al gropii ajungând la cca. 2,2 m. Au fost
descoperite numeroase vase, unele sparte pe loc, a căror reîntregire
a fost parţial posibilă. Materialul ceramic numeros,
cca. 412 fragmente ceramice, cantitatea mare de oase de
animale (3 kg), cochilii de scoici şi melci (26 kg), toate acestea
recoltate din ceea ar putea fi maximum jumătate din
dimensiunile iniţiale ale acestui complex, fac din CPL3
elementul central al descoperirilor de la Slobozia “Drumul lui
Rainea”, precum şi un reper în stabilirea repertoriului ceramic
(categorii de pastă, forme de vase, tipuri de decor) al culturii
Cernavoda.
Pl. 67
175. Snagov, com. Snagov, jud. Ilfov
Punct: Coada Chiot
Cod sit: 105179.01
Autorizaţiile de cercetare arheologică preventivă nr.
283/2006, 477/2006
Colectiv: Vasilica Sandu-Cuculea – responsabil (MMB)
În perioada 19 iulie–27 octombrie 2006 au fost efectuate
cercetări arheologice preventive în situl Snagov „Coada Chiot”
pentru descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care
urmează să se realizeze proiectul de investiţii „Sat de vacanţă
Indigo Club–Snagov”.
Situl Snagov „Coada Chiot” se află în câmpia Snagovului,
pe suprafaţa unui bot de terasă, orientat E-V, format pe malul
drept al unei văi afluente lacului Snagov numită de localnici
Coada Chiot, de un meandru al acesteia cu o vâlcea de
eroziune, situată la N.
A fost descoperit în octombrie 1999 1 prin cercetări
arheologice de suprafaţă efectuate pentru întocmirea hărţii
arheologice necesare avizării PUG-ului comunei Snagov, cu
care ocazie a fost identificată pe panta nordică o aşezare getodacică
şi pe cea sudică una din sec. VI p.Chr. Cu prilejul unei
noi cercetări de suprafaţă făcută în noiembrie 2005 2 , s-a
constatat că resturile arheologice geto-dacice şi din sec. VI
343
p.Chr ocupau în teren o suprafaţă comună, care se întindea
atât pe cele două pante cât şi pe culmea botului de terasă. Pe
panta nordică am găsit şi câteva fragmente ceramice din
epoca bronzului.
Obiectivele propuse au fost: dezvelirea în suprafaţă a
tuturor complexelor antice de locuire, cercetarea lor
exhaustivă, consemnarea datelor tehnice, recoltarea
materialului arheologic mobil şi sondarea periferiei perimetrului
antic construit.
Pentru realizarea obiectivelor, pe toate suprafeţele cu
pigmentaţie specifică a solului şi concentrări de materiale
arheologice au fost trasate şi săpate 15 secţiuni paralele
notate S.I – S.XV, orientate N-S, cu lăţimi de 2,75 m (S.II);
5,00 m (S.I), între 2,90 şi 3,50 m (S.III - S.XV) ş precum şi cinci
casete. Între secţiuni s-au lăsat martori a căror lăţime a variat
între 0,90 şi 1,70 m, din care, pentru cercetarea în suprafaţă a
tuturor complexelor închise au fost eliminate ulterior
numeroase segmente. Până la -0,25-0,30 m săpătura a fost
realizată prin răzuire mecanică, apoi continuată manual, în
unele cazuri până la -0,45 m, după care s-a trecut la săparea
manuală a complexelor închise de locuire. Aceste secţiuni au
acoperit o suprafaţă totală de 4394,50 m 2 , din care s-au săpat
efectiv 3342,35 m 2 .
Cercetarea periferiei sitului s-a realizat prin prelungirea la
N şi S a secţiunilor deja trasate şi prin săparea mecanică, în
partea nord-vestică a perimetrului investigat, a 12 şanţuri
(S.XVI - S.XXV cu L=52 m; l=0,50 m şi S.XXVI – S.XXVII cu
L=51 m; l=1,5 m), toate cu ad. de 0,50 m, pe o suprafaţă de
1370 m 2 din care au fost săpaţi efectiv 413 m 2 .
Stratigrafia: strat de sol cenuşiu-negricios, afânat pe 0,10-
0,15 m grosime de arăturile din ultimii ani; strat de pământ
foarte tasat, cenuşiu-negricios, gros de 0,10-0,15 m; strat
negricios afânat, de 0,05-0,10 m grosime datat în sec. VI
p.Chr; strat castaniu-negricios cu gr. de 0,05-0,10 m din sec. III
p.Chr. Toate nivelele stratigrafice au avut gr.max pe coama
botului de terasă, lată de cca. 20 m, unde au fost descoperite
cele mai multe complexe de locuire. Pe pantele terasei şi spre
periferia sitului, nivelele din sec. III şi VI p.Chr au fost foarte
subţiri sau chiar au lipsit, deoarece au fost înglobate în nivelele
2, respectiv 1, cu ocazia lucrărilor agricole care s-au făcut
după defrişarea pădurii.
Complexe închise de locuire s-au găsit numai în partea
centrală a secţiunilor S II-XII, pe o suprafaţă de cca. 1635 m 2 .
Locuirea din epoca bronzului.
Din epoca bronzului nu a fost identificat nici un complex
închis de locuire. Pe toată suprafaţa jumătăţii nordice a sitului,
în stratul dacic, s-au găsit cca. 20 fragmente ceramice, un
topor, fragmentar, din piatră şlefuită, şi un cuţit curb,
fragmentar din gresie iar pe cea sudică numai trei fragmente
de la vase din lut ars. Pasta ceramică conţine pleavă, nisip şi
pietricele sau cioburi pisate. Unele fragmente au fost decorate
cu striuri realizate cu măturica în stilul caracteristic culturii Tei.
Aceste puţine resturi indică urmele unei şederi temporare ale
unei comunităţi, în deplasarea ei spre un loc mai bun pentru
constituirea unei aşezări statornice.
Aşezarea din sec. III p.Chr
A fost constituită din patru locuinţe de suprafaţă, un bordei,
un cuptor de ars ceramică şi şapte gropi menajere.
Locuinţele de suprafaţă au fost construite uşor adâncite în
pământ, podeaua lor aflându-se în pământul castaniu, cu 0,10
până la 0,20 m mai jos decât nivelul de călcare al epocii
dacice. În plan, la trei locuinţe groapa era rectangulară şi la