pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
m). Începând de la 0,70 m apare un nivel de piatră mică tasată
care anunţă scala de piatră.
S II a fost trasat perpendicular pe S I. Nu au fost descoperite
materiale arheologice. Din punct de vedere stratigrafic este
aceeaşi situaţie ca în S I.
S III a fost trasat în partea de N a dealului, orientat V–E şi
are dimensiunile de 1 x 20 m. Din punct de vedere stratigrafic
primul nivel este constituit din vegetal (gr. max. 0,20–0,25 m)
urmat de pământul galben (steril). În vegetal au fost
descoperite 2 monede de sec. IV p.Chr. La mică distanţă spre
N de S III, în afara rezervaţiei arheologice, se pot observa la
suprafaţa solului mai multe zone cu piatră fasonată şi tegulae,
scoase la suprafaţă în urma lucrărilor agricole. Din aceste
puncte au fost recuperate 10 monede (datate în sec. IV–V
p.Chr).
În urma campaniei din vara acesta putem presupune că
locuirea în punctul Fântâna Seacă a fost practic „rasă” în urma
lucrărilor agricole efectuate în anii trecuţi.
Periegheze:
La Caugagia – Cimitirul turcesc a fost descoperită baza
unei stele din calcar.
În partea de SV a localităţii Slava Cercheză (în zona
cartierului de vile) au fost descoperite mai multe amfore
fragmentare de epocă romană timpurie (sec. II–III p.Chr.)
Pe Dealul Ienicerilor (la cca. 1 km SV de Două Cantoane)
au fost descoperite mai multe piese paleolitice.
Pl. 66
Anexa 13
Note:
1. Numerotarea din 2006 o continuă pe cea din campaniile
anilor trecuţi.
174. Slobozia, com. Slobozia, jud. Giurgiu
Punct: Drumul lui Rainea
Cod sit: 100558.01
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 90/2006
Colectiv: Bogdan Tănăsescu; Florin Grofu, Andrei
Mocanu (MJTA Giurgiu)
În primăvara anului 2001 o echipă de arheologi, alcătuită
din dr. Sven Conrad (DAI – RGK), Dimitar Stancev (Muzeul de
Istorie Ruse), Nicuşor Sultana (Facultatea de Istorie Bucureşti)
şi Bogdan Tănăsescu (Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu”
Giurgiu) au întreprins o periegheză de-a lungul primei terase a
Dunării între Giurgiu şi Zimnicea. Cu acest prilej a fost
descoperit şi punctul arheologic de la Slobozia “Drumul lui
Rainea”.
La 200 m de intrarea dinspre Giurgiu în satul Slobozia
există un drum de pietriş (Drumul lui Rainea) care, venind
dinspre şosea, taie prima terasă a Dunării într-un punct mai
înalt (23 m) la 50 m E de digul din dreptul Fermei Piscicole. La
7-8 m de buza terasei, pe partea stângă a drumului, a fost
observată o groapă săpată de la ad. de -0,3 m, cu o
deschidere la gură de 1,7 m, care se adâncea până la -1,1 m.
În profilul gropii se puteau vedea câteva aglomerări de scoici şi
de melci, un vas-borcan spart pe loc, o ceaşcă, precum şi alte
fragmente ceramice. După recuperarea materialului ceramic s-
342
a constatat că acesta este de atribuit epocii Bronzului timpuriu,
respectiv descoperirilor de tip Cernavoda. De la suprafaţa
terasei, pe o porţiune de 25 x 40 m, au fost recoltate puţine
fragmente ceramice atribuite neoliticului şi perioadei Laténe,
precum şi o rotiţă de car şi două nuclee de silex.
În primăvara anului 2006 lucrările de introducere a unui
cablu de fibră optică de către firma GTS Telecom au dus la
începerea cercetărilor arheologice preventive în această zonă.
Au fost săpate cinci suprafeţe totalizând 110 m 2 astfel: S.A
(10 x 3 m), S.B (4 x 4 m), S.C (5/6 x 4 m), S.D (4 x ¾ m), S.E
(4 x 6 m). Cantitatea de pământ excavată a fost de aprox. 120
m 3. Secţiunea A (10 x 3 m) a fost deschisă la cca.14 m de
marginea de S a terasei, perpendiculară pe axul drumului,
orientată aprox. SV-NE. Scopul ei a fost acela de a obţine un
profil stratigrafic spre interiorul terasei. În profilele realizate în
această secţiune se poate observa un nivel vegetal gros de
cca.0,20 x 0,40 m, un strat de cultură gros de cca.0,30 m
înspre marginea drumului care se subţiază până la 0,10 m la 4
m spre E, ca apoi să dispară complet. Nota sa distinctivă este
dată de scoicile sfărâmate ce pot fi observate peste tot. După
materialul ceramic recoltat stratul de cultură poate fi atribuit
începutului epocii bronzului, culturii Cernavoda. Numai în zona
de margine, spre V, au fost descoperite şi fragmente ceramice
din epoca Latène. În mai multe zone ale profilului de N au fost
observate lentile de pământ galben, fără material arheologic. În
capătul de V al secţiunii au fost descoperite CPL 3 (groapa
observată în timpul perieghezei din 2001) şi CPL2.
Secţiunea B (4 x 4 m) a fost deschisă la S de S.A.
Stratigrafia ei a fost aceeaşi ca şi în S.A. CPL 2, observat în
S.A, nu a mai continuat şi în această suprafaţă, el oprindu-se
undeva în profilul dintre cele două secţiuni. În caroul 2 S a fost
descoperită o râşniţă de piatră, lipită de profilul de E, iar un alt
fragment a fost descoperit în caroul 2 N. În jumătatea de S a
acestei secţiuni au fost descoperite două complexe, CPL 5,
spre interior, şi CPL 6, spre margine. La gura CPL 5, în profilul
de S, a fost descoperit un mojar de piatră, ce are zone active
pe ambele feţe. Materialul ceramic a fost mai numeros în
special în jumătatea de N a suprafeţei, spre S.A.
Secţiunea C (4 x 6 m) a fost deschisă la N de S.A, cu
scopul de surprinde ce-a de-a doua parte a CPL3. În jumătatea
ei sudică stratigrafia este aceeaşi ca şi în S.A. În jumătatea
nordică, de-a lungul profilului, a fost surprinsă o fâşie de
pământ negru, ce pleca din profilul de N şi intra în profilul de E
al secţiunii, pornind chiar de sub nivelul vegetal. Coroborate şi
cu informaţiile localnicilor privind “Casele lui Rainea”, această
groapă a fost considerată ca aparţinând unei construcţii din
perioada interbelică.
Secţiunea D (4 x ¾ m) a fost deschisă pe latura sudică a
terasei, deasupra unei gropi ce fusese observată la ad. de -
0,40 m. Ea se adâncea până la cca. -1,10 m, având la bază o
lăţime de cca.1 m. În cursul săpăturii s-a putut observa că ea
penetra stratul din epoca bronzului, aparţinând de fapt unui
mormânt de incineraţie (M.2) cu resturile depuse pe fundul
gropii, având ca Inventar fibule de bronz şi de fier, mărgele de
bronz si de lut şi un vârf de săgeată din bronz. El suprapunea
un mormânt de inhumaţie (M.1), orientat E-V, resturile cinerare
situându-se aprox. deasupra antebraţului stâng al înhumatului.
În partea dreaptă a craniului a fost descoperit un cercel de
argint, cel de-al doilea cercel fiind descoperit în zona bazinului,
ajuns acolo datorită unui gang de animal. La E de craniu se
aflau depuse două vase lucrate la roată şi alte două vase