pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
de cercetare de pe şantierul Histria, a efectuat un sondaj întrun
loc denumit „cenuşar” sau „groapă de gunoaie”, la cca. 100
m V de incintă.
În campania 2006 am trasat o secţiune cu dimensiunile de
20 x 2 m, orientată N–S şi caroiată din 2 în 2 m (10 carouri).
Secţiunea e amplasată la cca. 300 m V de curtina E.
În stratul vegetal, care are o gr. de cca. 0,30 m, au apărut
numeroase fragmente ceramice romano-bizantine, monede
datate în sec. IV–V p.Chr, câteva fragmente ceramice
medievale timpurii (între care trebuie remarcat unul cu firnis
verde-măsliniu, datat în sec. XI) şi o monedă elenistică.
În primele două carouri, la ad. de 1 m, a apărut o lentilă de
pământ galben tasat, cu gr. max. de 0,30 m.
Până la ad. de 1,60 m în capătul de N al secţiunii şi până
la 1,50 m în cel de S, pe toată suprafaţa acesteia, am săpat
într-un strat de pământ negru afânat, cu multă cenuşă, oase de
animale, fragmente ceramice (unul dintre acestea specific
culturii Sântana de Mureş–Cerneahov), sticlărie, o fibulă cu
placa triunghiulară, o închizătoare de casetă cu decor
antropomorf (probabil Venus) şi mai multe monede,
majoritatea din sec. IV–V p.Chr, însă există şi câteva piese
datate în sec. VI (cele mai târzii fiind emise de Iustinus II şi
Sophia). Acest strat înglobează lentila de pământ galben
amintită mai sus.
Sub stratul de pământ negru cu cenuşă (deci la ad. de
1,50–1,60 m faţă de actualul nivel de călcare) am surprins un
nivel din pământ galben bine tasat, gros de 0,20–0,30 m. Între
materialele descoperite pe acest nivel, pe lângă numeroase
fragmente ceramice şi monede, trebuie amintit un opaiţ local
complet datat în a doua jumătate a sec. IV sau la începutul
sec. V p.Chr. În capătul de N al secţiunii (în c. 1–2), de la acest
nivel porneşte o groapă în formă de clopot (G 1). Dimensiunile
acesteia sunt: d în partea superioară – 1,40 x 1,60 m; d în
partea inferioară – 2 x 2,30 m; ad. – 2,60 m, deci fundul
acesteia se găseşte la 4,20 m faţă de actualul nivel de călcare.
În groapă, pe lângă oase de animale şi fragmente ceramice,
am descoperit o ţiglă, o cărămidă cu marcă de fabricant şi cinci
monede (două datate în sec. IV, iar trei în sec. V p.Chr).
Am lăsat nesăpată jumătatea de V a secţiunii şi ne-am
adâncit doar în cea de E (pe 20 x 1 m). În primele două carouri
am săpat doar până la -2,25 m, deoarece în această zonă se
găseşte groapa 1. La această adâncime, după ce am trecut
printr-un strat tasat de culoare roşiatică, am ajuns pe o lentilă
de pământ galben.
Sub nivelul surprins pe toată suprafaţa secţiunii (la 1,50–
1,60 cm), am săpat, în c. 3–10, până la ad. de 3,25 m, într-un
strat de pământ afânat, de culoare gri-maronie. În jumătatea
de S a secţiunii, la -2,50–2,70 m, se găseşte un strat continuu
de arsură, cu o gr. de 0,10–0,15 m.
Sub stratul de pământ gri-maroniu, apare unul aluvionar
roşiatic, cu lentile galbene. În stratul de pământ aluvionar, în c.
4, la ad. de 3,30 m, am descoperit o groapă cu d de cca. 1,40
m, care nu a putut fi cercetată datorită umidităţii terenului. În c.
5, la -3 m, a apărut o platformă din pietre de mici dimensiuni,
pe care am surprins-o pe o L=1,40 m. Săpătura în stratul
aluvionar (care conţinea materiale arheologice) s-a putut
efectua doar până la ad. max. de 4,40 m, datorită umidităţii.
Materialele de sub nivelul surprins pe toată suprafaţa
secţiunii se datează, cu unele excepţii, în sec. IV–V p.Chr,
indiferent de stratul din care au fost recoltate (din pământul
roşiatic, din cel gri-maroniu sau din cel aluvionar.
338
Monedele din Sectorul Extra muros vest III, în număr de
83, sunt, în cea mai mare parte, din sec. IV–V. Excepţiile le
constituie o piesă elenistică, câteva romane timpurii (între care
o colonială histriană) şi câteva din sec. VI p. Chr.
În ceea ce priveşte ceramica, în secţiunea cercetată sunt
reprezentate toate categoriile funcţionale.
Amforele, care reprezintă aproape jumătate din numărul
pieselor ceramice, sunt prezente prin următoarele tipuri
(orientale, pontice şi nord-africane):
LR 1 – 74 exemplare (majoritatea torţi);
LR 2 – 95 exemplare;
Berenice LR 3 – 4 exemplare;
Burduf – 6 exemplare;
Kuzmanov XI – 1 exemplar;
Kuzmanov XV – 69 exemplare (48 de dimensiuni mari şi 31
mici);
Kuzmanov XVI – 1 exemplar;
Opaiţ B V – 1 exemplar;
Keay LVII – 1 exemplar;
amfore de masă – 21 exemplare;
amfore aparţinând unui tip oriental neidentificat – 5 exemplare;
alte amfore neidentificate – 5 exemplare (4 pontice şi unul
oriental);
Trei amfore descoperite în sectorul în discuţie sunt
caracteristice perioadei romane timpurii (sec. II–III p.Chr.) –
două se încadrează în tipul Zeest 84 – 85 iar unul în Zeest 94.
Capacele de amfore sunt reprezentate prin 23 de
exemplare:
o piesă, de mari dimensiuni, are corpul plat, cilindric şi butonul
în formă de cruce;
o piesă are corpul concav şi mânerul rotund;
şapte piese sunt realizate din cărămizi;
14 piese sunt realizare din fragmente de amfore (panse).
Ceramica pentru servitul mâncării este reprezentată,
aproape în exclusivitate prin piese orientale (Late Roman C
ware):
77 buze de farfurii Hayes 3;
22 buze de la alte farfurii orientale;
46 fragmente de baze de farfurii orientale nedecorate;
cinci baze de farfurii orientale ce prezintă decor ştampilat
(cruce cu dublu contur, motive vegetale şi animaliere;
două fragmente de baze de farfurii pontice de perioadă
romano-bizantină;
cinci fragmente de farfurii pontice romane timpurii (sec. II–III p.
Chr.).
Ceramica pentru servitul lichidelor este reprezentată prin
67 de exemplare fragmentare (ulcioare şi căni), de factură
locală.
Vesela de bucătărie este prezentă prin lotul nostru prin 78
de oale locale (două dintre acestea fiind caracteristice Culturii
Sântana de Mureş–Cerneahov) şi trei capace.
Opaiţele, de factură orientală şi pontică, sunt prezente prin
două exemplare aproape întregi şi zece fragmentare.
La cele de mai sus trebuie adăugate un vas pentru
depozitare, un mortarium şi şapte greutăţi pentru plase de
pescuit.
Sectorul Extra muros nord I
Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Valentin Piftor, Andreea
Gheorghiţă, Natalia Midvichi, Tincuţa Cloşcă, Cristian
Iacob, Florentina Picincu, Elena Adam, Cristina
Prisacaru, Mihaela Lehoneac, Bogdan Voicu, Ramona