pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
în această zonă (la E de placa de calcar), am demontat şapa
de mortar şi am trasat o casetă orientată V–E, cu dimensiunile
de 1,90 x 2,20 m.
La ad. de 0,45 m faţă de punctul de la care am început
săparea casetei (3,75 m faţă de punctul 0), în colţul de SV al
acesteia, am surprins un pat din pământ galben ce conţinea
două vase ceramice – o oală cu două torţi lucrată la roată,
caracteristică culturii Sântana de Mureş – Cerneahov) şi un
vas-borcan cu brâu alveolar lucrat la mână, de tradiţie getică.
La aceeaşi adâncime s-a conturat şi groapa mormântului,
orientată V–E, cu dimensiunile de 2,05 x 0,90 m, fundul
acesteia găsindu-se la -4,50 m.
Scheletul aparţine unui adult şi are aceeaşi orientare ca
groapa mormântului. Oasele acestuia au fost descoperite
astfel:
-metatarsienele, tarsienele, tibiile, peroneele şi femurele – bine
conservate şi în conexiune anatomică;
-coxalul drept – în conexiune cu capul femural;
-coxalul stâng şi sacrum-ul – deranjate (deplasate către partea
de N a gropii, în sus);
-humerusul, radiusul şi cubitusul drepte – relativ bine
conservate, însă nu se găsesc în conexiune;
-restul oaselor – puternic deteriorate şi deranjate;
-craniul – dispersat, relativ bine păstrându-se doar mandibula.
Defunctul fusese depus în coşciug, dovadă stând
descoperirea a opt piroane din fier, câte două în fiecare colţ al
gropii; unele dintre piroane mai păstrau şi resturi de lemn.
Cele două vase de pe patul descoperit în colţul de SV al
casetei fac parte, fără îndoială, din inventarul funerar. În
groapă au mai fost descoperite şi alte piese ceramice
fragmentare, din diverse perioade:
- amfore de epocă romană timpurie (în special Zeest 84 – 85)
– sigur antrenate;
- vase lucrate la mână, de perioadă elenistică sau romană,
unele din acestea din urmă putând constitui piese ale
inventarului funerar;
- vase hallstattiene, în număr mare – antrenate.
În groapa mormântului au fost descoperite şi mai multe
oase de la peşti, păsări şi mamifere, unele secţionate; nu
excludem posibilitatea ca o parte a acestora să fi fost depuse
ca ofrande.
Lângă placa de calcar amintită mai sus (la E de aceasta),
la ad. de 4,03 m a fost descoperită o gemă din cornalină roşie,
cu imaginea, în negativ, a unui personaj masculin tânăr, cu
diademă. Gema se datează, cel mai târziu, în sec. II p.Chr.
În profilul de E al casetei se observă că nivelul cu arsură,
chirpic şi bârne carbonizate datat în sec. I–II a fost perforat de
groapa mormântului.
Secţiunea 4
S 4 a fost trasată la 3 m E de S 2 (secţiune cercetată în
anul 2003, în aceasta fiind surprinsă partea exterioară a laturii
de V a turnului 8. Secţiunea are l=9 m; scopul trasării acesteia
este cercetarea interiorului turnului 8.
Imediat sub actualul nivel de călcare (în zona
corespunzătoare zidului de incintă) a apărut un fragment de zid
ce se păstrează pe o L=1,75 m şi pe o h=0,45 m. Acesta se
compune din două asize – cinci pietre pe rândul inferior şi
două pe cel superior. Pietrele sunt legate cu un mortar albicios,
ce are în compoziţie var nisip şi pietricele. Acestea sunt
rostuite.
Fragmentul de zid, deşi urmează traseul paramentului
exterior al incintei, este aşezat pe o dărâmătură din pietre,
337
cărămizi şi mortar. Distanţa de la partea inferioară a acestui zid
până la nivelul la care se păstrează incinta (adică gr. stratului
de dărâmătură) e de 0,35 m. Peste această dărâmătură fusese
aşezat un mic strat de mortar, cu gr.=0,01–0,02 m. Zidul în
discuţie are o singură faţă (înspre turn); spre interiorul cetăţii,
acesta nu prezintă parament. Gr. max. (păstrată ) e de 0,70
m. Considerăm că acest zid a fost realizat într-o perioadă când
turnul 8 nu mai avea rol militar; probabil că în interiorul
acestuia a fost amenajată o locuinţă.
La ad.=0,40 m luată din zona zidului de incintă şi la cca.
0,10 m mai sus de partea inferioară a zidului cu o singură faţă
au apărut laturile de E şi de N ale turnului 8. Am surprins doar
partea interioară a turnului – zidul de E, în totalitate, pe o
L=3,80 m, iar cel de N, parţial, pe 5,90 m.
Paramentul interior al turnului este realizat, în partea
superioară păstrată (pe o h=0,90–0,95 m), din pietre de
dimensiuni medii, frumos rostuite cu un mortar ce are în
compoziţie foarte multă cărămidă pisată. Sub această porţiune
din pietre, urmează cinci asize din cărămizi cu o gr. de 0,45–
0,05 m şi cu un strat de mortar de 0,05–0,06 m între asize,
după care urmează, din nou, o porţiune realizată din pietre.
Săpătura s-a efectuat până la ad. max. de 2 m, zidul interior al
turnului fiind surprins pe o h de 1,60 m.
La ad. de 0,90 m a apărut şi zidul de incintă. Acesta a fost
decapat până la un nivel de la care urmează o porţiune din
pietre legate cu mortar. De la acest nivel în sus urmau asize
din cărămizi, fapt demonstrat de amprentele acestora în
mortar, situaţie întâlnită şi în S 2.
La 1,85 m V de latura de E a turnului 8 am surprins un
contrafort „ţesut” cu zidul de incintă şi decapat până la aceeaşi
altitudine. Acesta are L=1,85 m (latura perpendiculară pe
incintă) şi l=1,80 m. Ca şi incinta, contrafortul avusese în
partea superioară nişte asize din cărămizi, de la acestea
păstrându-se doar amprentele în mortar, după care urmează,
pe o h de 0,80–0,85 m, un strat din pietre legate cu mortar,
apoi, din nou, asize din cărămizi cu gr. de 0,35–0,04 m şi cu un
strat de mortar de 0,02–0,03 m între acestea. Ultimele asize
din cărămizi nu se regăsesc şi în paramentul exterior al zidului
de incintă.
În interiorul turnului, în dărâmătură, am descoperit un
fragment ceramic atipic de epocă romană şi o buză de la un
vas-borcan medieval timpuriu (sec. XI), precum şi numeroase
cărămizi întregi sau fragmentare, unele dintre acestea
prezentând marcă de fabricant.
În ceea ce priveşte cărămizile întregi, acestea (în număr de
cca. 60) pot fi clasificate, în funcţie de formă şi dimensiuni, în
patru categorii:
- aprox. pătrate, cu latura de 0,30–0,35 m şi gr. de 0,45–0,05
m – majoritatea;
- aprox. pătrate, cu latura de 0,26–0,27 m şi gr. de 0,03–0,35
m;
- dreptunghiulare, cu L=0,34–0,35 m, l=0,26–0,28 m şi gr. de
0,45–0,05 m;
- dreptunghiulare, cu L de cca. 0,30 m, l de cca. 0,15 m şi gr.
de 0,45–0,05 m;
Sectorul Extra muros vest III
Dorel Paraschiv, Andreea Gheorghiţă
În urma arăturilor ilegale din toamna anului 2005, am
observat, la cca. 300 – 500 m V de curtina E, un pământ negru
cu cenuşă şi cu foarte mult material ceramic. Probabil că este
vorba de zona în care, în anul 1953, un subcolectiv al echipei