pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Cristian Iacob, Bogdan Voicu, Marius Nagâţ, Ionuţ
Acrudoae, (studenţi UAIC Iaşi), Ginu Dumbravă, Vasile
Cotoran (studenţi UO Constanţa)
Sectorul Curtina G
Dorel Paraschiv, Costel Chiriac, Marian Mocanu, Dan
Aparaschivei
Cercetările din campania 2006 s-au desfăşurat în
secţiunea 3 (începută în 2004) şi în secţiunea 4 (începută anul
acesta).
Secţiunea 3
S 3 este amplasată la 3 m E de S 1 (secţiunea de control,
cercetată în anii 2001–2002) şi la 3 m V de S 2 (secţiune
deschisă în 2003 pentru cercetarea turnului 8). Am lăsat
martori de 3 m între secţiuni deoarece, stratul de dărâmătură
fiind foarte consistent, există pericolul prăbuşirii acestora.
S 3 este orientată N–S, este aproape perpendiculară pe
zidul de incintă şi are l de 15 m, iar L, pe profilul de V, de 21 m.
Secţiunea este amplasată în afara zidului de incintă (la N de
acesta).
După cum am observat şi în campaniile trecute, în această
zonă, zidul de incintă are două faze. Ultima (în ordine
cronologică) este realizată din pietre de mari dimensiuni (unele
având L de 0,70–0,90 m şi h de 0,40 m) şi mortar albicios din
nisip ce conţine cochilii de scoici marine, var, pietricele şi
puţină cărămidă pisată. În unele zone se observă că spaţiul
dintre pietre a fost rostuit. Această fază, care apare la ad. max.
de 0,30 m faţă de actualul nivel de călcare (în unele locuri
chiar sub acesta – care reprezintă punctul 0 al sectorului), se
păstrează pe o h max. de 1,20 m. Sub faza amintită urmează o
alta, realizată din pietre de dimensiuni medii (acestea nu
depăşesc, în general, 0,30–0,40 m în L şi 0,20 m în h), legate
cu mortar de culoare roşiatică, cu foarte multă cărămidă pisată
în compoziţie. Ultimele două rânduri de pietre (cele de jos,
situate la ad. de 2,70–3,20 m) sunt rostuite cu un mortar
albicios.
La ad. de 3,10 m am surprins o mică plintă, cu l=0,09–0,10
m. Această plintă nu corespunde cu cea descoperită în
secţiunea de control; cea din urmă este mai lată şi se găseşte
la o adâncime mai mare cu 0,40–0,50 m. În zona incintei
săpătura s-a efectuat până la ad. de 3,30–3,35 m, adâncime la
care am surprins un strat de dărâmătură ce conţine foarte mult
material tegular (ţigle şi olane). Fazei de construcţie (sau de
reparaţie) a incintei în această zonă (în S 3) îi corespunde
demantelarea uneia sau mai multor clădiri realizate din piatră
şi mortar. De la clădire (clădiri) am surprins doar fundaţiile unor
ziduri, unele dintre acestea fiind „călcate” de incintă. Fundaţiile
„călcate” de incintă erau dispuse aproape perpendicular pe
aceasta (cu o uşoară deviaţie spre NV).
Zidul nr. 1, surprins parţial în campania 2005, este situat la
3 m E de profilul de V al secţiunii şi are L=3,20 m şi gr.=0,60–
0,65 m. După o întrerupere de 1,55 m (aceasta reprezentând o
intrare) zidul continuă; l-am surprins pe o L=2,60 m, după care
intră în profilul de V al secţiunii. Cu siguranţă, acest zid este
component al edificiului surprins în campaniile trecute în
secţiunea de control (S 1).
Zidul nr. 2, descoperit, de asemenea, în campania trecută,
este paralel cu anteriorul, găsindu-se la 2,35 m E de acesta.
Zidul nr. 2, cu gr.=0,60–0,65 m, a fost surprins pe o L=1,60 m,
după care este rupt.
La cca. 2,80 m de zidul nr. 2 se găseşte un altul (nr. 3),
paralel cu anteriorul, dar cu o gr. mai mare (0,90 m). Zidul nr.
336
3, „călcat”, ca şi celelalte, de incintă, a fost surprins în extra
muros pe o L=0,90 m, după care este întrerupt (probabil că în
continuarea acestuia se găsea intrarea într-o clădire
(încăpere). Nu excludem posibilitatea ca zidul nr. 3 să fie legat
de un altul, situat mai la N, demantelat în totalitate, din care am
surprins doar negativul, în groapa M134.
Stratigrafia
În zona incintei, la ad. de 1,90 m în profilul de V şi la 2,40
m în cel de E, se găseşte un nivel pe care a căzut dărâmătura
acesteia – piatră, material tegular, mortar.
De la ad. de 2,80 m până la 3,30–3,35 m (până la stratul
de dărâmătură din tegule amintit mai sus), deci şi deasupra
plintei şi sub aceasta, am surprins un strat din pământ negru
afânat, cu foarte mult material ceramic (amfore LR 1, LR 2,
Kuzmanov XV, farfurii Hayes 3 – unele ştampilate cu motive
vegetale, animaliere sau creştine, veselă de bucătărie şi de
băut de factură locală), oase de animale (în cadrul cărora cele
de peşti deţin un procent mult mai mare decât la loturile
studiate anterior), sticlărie, obiecte din metal (o spatulă, fibule,
vârfuri de săgeţi etc.) şi cca. 200 de monede datate în sec. IV–
V p.Chr. Între materialele descoperite în acest context trebuie
remarcată o gemă de epocă romană timpurie gravată cu Lupa
Capitolina. În ambele profile ale secţiunii, pe o l=0,20–0,30 m,
am surprins şanţul de fundaţie al incintei. Plintei îi corespunde,
pe cea mai mare parte din suprafaţa secţiunii, un nivel datat cu
materiale ceramice şi monede datate în sec. IV, nivel care
„calcă” zidurile demantelate descrise mai sus.
Sub nivelul stratului de dărâmătură descris anterior a fost
surprins parţial (în zona de N a secţiunii) un nivel din pământ
galben tasat, puternic incendiat suprapus de o dărâmătură din
chirpic şi grinzi carbonizate, provenite de la nişte locuinţe de
suprafaţă. Nivelul respectiv conţine materiale arheologice
datate în sec. I–II p.Chr – ceramică (în special amfore Zeest
64), vase din sticlă şi monede (între acestea trebuie remarcat
un aureus emis de Nero). La cca. 0,60 m. Sub acest nivel se
găseşte sterilul (surprins în groapa M134).
În afara unor contexte arheologice clare, în această
secţiune au apărut şi materiale ce nu se încadrează în epoca
romană sau în cea romano-bizantină:
- ceramică şi piese din silex de perioadă eneolitică (cultura
Gumelniţa);
- ceramică din prima şi din cea de-a doua epocă a fierului;
- ceramică medievală timpurie (fragmente de la vase-- borcan
datate în sec. XI).
M134
În urma unei ploi, la cca. 3 m E de profilul de V al secţiunii,
la ad. de 3,30 m faţă de punctul 0 (reprezentat de altitudinea
maximă la care se păstrează incinta), s-a conturat o groapă
dreptunghiulară, orientată V–E, cu dimensiunile de 2 x 0,90 m,
fundul acesteia găsindu-se la 4,80 m. Până la ad. de 0,80 m
de la locul de unde porneşte groapa (deci până la 4,10 m faţă
de punctul 0), pe mijlocul profilelor de N şi de S ale acesteia,
se observă negativul fundaţiei unui zid din piatră şi mortar
(amintit mai sus). În profilul de E al gropii, la ad. de 4 m, a fost
surprinsă o lespede paralelipipedică din calcar, cu dimensiunile
de 0,60 x 0,35 x 0,05 m, suprapusă de două mici pietre.
Groapa conţinea materiale arheologice amestecate – ceramică
romană timpurie, hallstattiană şi o piesă din silex, probabil
eneolitică.
La NE de groapa amintită se găsea o şapă de mortar, cu
dimensiunile de 1,60 m x 0,60 m şi gr. de 0,01–0,15 m,
orientată, de asemenea, V–E. Intuind existenţa unui mormânt