pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Complex C1. Sub această siglă este desemnat în caroul A1, -
0,45 m la conturare, o groapă alungită, cu marginile bine
conturate, cu un prag interior, cu o umplutură brun-gălbuie,
cărbune de lemn, ad. maximă a complexului de la conturare,
fiind de 0,54 m în parte centrală.
Complex C2. Reprezintă o groapă de mici dimensiuni,
surprinsă la –0,45 m de la actualul nivel de călcare.
Complexul, puţin adânc, avea o umplutură nisipoasă, cu puţin
cărbune în compoziţie.
Complex C3. Reprezintă o groapă, cu un contur circular, cu un
prag bine marcat, complexul adâncindu-se cu până la 0,24 m
în partea centrală de la nivelul conturării. Umplutura este de
culoare brun-albicioasă, densă, cu material divers: zgură,
piroane fier, într-o state precară de conservare, rare fragmente
ceramice contemporane, material litic fragmentar.
Complex C4. Desemnează o groapă, de mari dimensiuni,
parţial suprapusă de C1. Complexul se adâncea cu până la
0,75 m în partea centrală, marginile complexului având
aspectul unui prag, cruţat în sterilul geologic. Fundul
complexului era aproape orizontal, iar pereţii uşor cuptoriţi, în
zonele de V şi E ale acestuia. Primul nivel de umplere,
consistent ca şi grosime (peste 0,40 m), avea o culoare
cenuşiu-albicioasă, cu bogate resturi de cărbune, alături de
care apar şi bulgări de lut ars (slab arse, oxidant, slab
prezervate), resturi litice. Al doilea nivel de umplere, brun,
pigmentat, este suprapus de un altul brun-gălbui, nisipos. Până
în prezent, au fost identificate 5 gropi de stâlpi, plasate în jurul
gropii, la diverse distanţe de aceasta.
Complex C5. Reprezintă un complex uşor adâncit, identificat în
cuprinsul c. F1-2 şi G1. Forma acestuia este rectangulară,
având gropi de stâlpi, conice în secţiune, majoritatea dintre
acestea (gropile G1-4), situându-se pe limita complexului. O
dată cu excavarea acestuia au fost surprinse resturi arse ale
stâlpilor de lemn, căzuţi spre interior, pe nivelul de călcare al
colibei fiind identificate 10 vase, în diverse poziţionări,
concentrate în părţile centrală şi estică. Vasele nr. 1, 4 aveau
sub fund resturi ceramice sporadice. Inventarul acestui
complex este completat de prezenţa unor plăci de gresie
nisipoasă, resturi litice rezultate în urma cioplirii pietrei.
Materialul ceramic se încadrează în cultura Coţofeni, faza III.
Complex C6. Desemnează o groapă, parţial cercetată,
identificată în c.l F2, ad. 0,75 m de la nivelul actual de călcare
(cota 0). Pe fundul acesteia, au fost descoperite fragmente
ceramice, provenind de la un vas de mari dimensiuni.
Complex C7. Reprezintă o parte a unei vetre de foc (), cu
resturi compacte de lipitură şi cărbune, identificată în c. F1, ad.
1,10 m.
Complex C8. Reprezintă un alt complex adâncit, cu o formă
poligonală, identificat în c. F1-2 şi G1-2, la ad. de 1,20. Deţinea
gropi de stâlpi, plasaţi pe limita dintre peretele complexului şi
sterilul arheologic, precum şi un stâlp central. Ca şi în cazul
complexului C5, au fost surprinse urmele arse ale stâlpilor de
susţinere ale acoperişului. Inventarul colibei este compus din
vase ceramice, grupate în zona estică a complexului, resturi de
piatră cioplită, fragmente de gresie nisipoasă. Materialul
ceramic se încadrează în cultura Coţofeni, faza III.
Complex C9. Reprezintă o groapă cu un contur neregulat,
identificată în c. G1, parţial H1, la acelaşi nivel cu C8. Umplutura
acesteia, cu mult cărbune, conţinea resturi ceramice şi
fragmente litice (aşchii în principal). Materialul ceramic aparţine
culturii Coţofeni, faza III.
Complex C10. Desemnează un complex adâncit, identificat în
sfertul A, c. A1-2, B1-2, conturat de la -0,70 m faţă de cota 0,
afectat de săparea complexului C 4. Complexul avea pe
margini gropi de stâlpi, dispuse la distanţe aprox. egale.
Complex C 11. Reprezintă o succesiune 11 gropi de pari,
urmând un contur semicircular, identificată în sfertul A, c. A2-3,
B2-3, C1.
Contrar aşteptărilor, situl de la Silvaşu de Jos-Dealul
Ţapului nu reprezintă o necropolă.
Observaţiile de până acum ne fac să credem că suntem în
faţa unei aşezări cu caracter pastoral (stâne de familie), poate
sezoniere aparţinând culturii Coţofeni, faza III. Oricum, doar
cercetarea mai multor movile ne va confirma supoziţia. Putem
afirma că movilele au fost locuite în cel puţin două-trei
orizonturi distincte, care au arhitectură vizibilă.
Este curios faptul că există mai multe şanţuri şi valuri care
înconjoară proximităţile zonei, continuu, vizibile la suprafaţa
solului şi astăzi. Până la executarea unei cercetări arheologice
ne ferim să le încadrăm cronologic şi cultural.
Ne ferim, de asemenea, să încadrăm cronologic şi cultural
activitatea de realizare a uneltelor din „silex” cioplit surprinsă
pe toată suprafaţa sitului, până la realizarea unei cercetări
sistematice, exhaustive dacă se poate, a sitului.
Concluzia noastră este că trebuie interzisă orice lucrare
(sau continuarea oricărei lucrări) până la elucidarea
conţinutului acestui sit arheologic. Aceasta se va realiza în anii
următori în urma unor cercetări sistematice.
Abstract:
The archaeological site is located in the northern part of
Silvaşu de Jos locality. The tumuli are located on a watershed.
The 2006 campaign was dedicated to the digging of the first
tumulus, T1. The dimensions of the tumuli are 19.30 x 17.15
m.
Contrary to the appearances, the Silvaşu de Jos Dealul
Ţapului site is not a necropolis. The observations made until
now lead us to the conclusion that the site represents a
pastoral settlement, maybe a temporary one, belonging to the
Coţofeni culture, phase III.
173. Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud.
Tulcea [(L)Ibida]
Punct: Cetatea Fetei
Cod sit: 161277.01
Autorizatia de cercetare arheologică sistematică nr.
129/2006
Colectiv: Mihaela Iacob – responsabil, Dorel Paraschiv,
George Nuţu, Marian Mocanu (ICEM Tulcea), Costel
Chiriac, Dan Aparaschivei, Lucian Munteanu (IA Iaşi),
Lucreţiu Mihăilescu-Bîrliba (UAIC Iaşi), Alina Neagu
(FIB), Adrian Doboş, Gabriel Popescu, Irina Achim (IAB),
Nicolae Miriţoiu, Andrei Soficaru, Mihaela Gătej (CCA
Bucureşti), Simina Stanc (UAIC Iaşi – Facultatea de
Biologie), Valentin Piftor, Natalia Midvichi (absolvenţi
UAIC Iaşi), Silvia Lazăr (absolventă UDJ Galaţi),
Andreea Gheorghiţă, Cristina Prisacaru, Elena Adam,
Florentina Picincu, Ramona Zaharia, Mădălina Perju,
Mihaela Lehoneac, Irina Şerbănescu, Alina Costaş,
335