pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Secţiunea S 22. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Cercetarea s-a efectuat manual prin decopertarea suprafeţei cu hârleţul şi lopata, curăţarea obiectivelor cu şpaclul, măturica şi pensula, fotografierea şi desenarea detaliată a secţiunii şi resturilor arheologice. Materialele arheologice descoperite au fost curăţate prin spălare, restaurate şi se află în curs de prelucrare. Secţiunea S 23. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 6/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 24. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 20/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 25. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 4,3/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 26. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 3,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 27. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 7,7/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- 330 au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 28. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 8/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 29. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 10/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s- au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar. Secţiunea S 30. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 8,45/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. Secţiunea S 31. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 7,4/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă. Secţiunea S 32. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă şi bârne dezafectate. Dimensiunile secţiunii sunt: 6/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. Secţiunea S 33. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. Dimensiunile secţiunii sunt: 7,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 1,20 m. Secţiunea S 34. Are drept scop străpungerea valului aflat în extremitate de NE a Cazărmii şi eliberarea trecerii pentru efectuarea legăturii pietonale cu şanţul de apărare al centurii de fortificaţie prebastionară. Dimensiunile secţiunii sunt: 6,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 1,40 m. Turnul Porţii Cisnădiei. Suprafaţa 1. Aceasta a fost trasată şi cercetată pentru dezvelirea structurilor turnului Porţii Cisnădiei. Dimensiunile săpăturii sunt 14/12 m. Ad. medie la care s-a ajuns este de
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 1,20 m. În anumite porţiuni, şi anume în locurile în care s-au făcut sondajele de fundaţie, s-a ajuns la 3,50 m. Zidurile turnului au lăţimea medie de 2 m pe laturile de E şi S, acesta fiind uşor deviat de la axa normală a zidului fortificaţiei spre SV. Partea exterioară este placată cu cărămidă în vremea construirii sistemului bastionar. Din partea centrală a turnului, în exterior, porneşte un zid de cărămidă al sistemului bastionar care duce către rondela de artilerie construită mai la S, spre Cisnădie, necercetată în acest program. Zidul este fragmentat în partea sa superioară de lucrările efectuate pentru tramvaiul electric (şine astăzi dezafectate) şi pentru îngroparea cablurilor de curent, telefonie, împământarea tramvaiului electric etc. Am putut extrage şi câteva date legate de fazele de construcţie ale complexului. Într-o primă fază s-a construit un turn patrulater cu zidurile groase de aprox. 1,40 m (zidul este compus din piatră de râu amestecată, pe alocuri, cu resturi de cărămidă spartă şi mai rar de cărămizi întregi, prinse cu mortar). 60 % din acesta erau construite în afara zidului exterior al oraşului. În această fază partea din spatele turnului nu era închisă cu zid la parter. Tot acum funcţionează după câte se pare şi o subzidire a porţii mari a turnului. Poarta mică are nivelul de călcare mai ridicat decât cea mare. Nivelul de călcare al porţii mari este înclinat spre fortificaţie. În a doua fază se adaugă un zid lat de aprox. 1 m în spatele porţii mici. Tot acum funcţionează, după toate probabilităţile, şi zidul intermediar, dintre poarta mare şi cea mică (acesta este construit din piatră de carieră prinsă cu mortar). Fazei a doua îi alocăm şi baza de coloană aflată in situ pe latura din stânga porţii mari, la graniţa dintre prima treime şi restul lungimii porţii mari. Într-o a treia fază se execută lucrări de subzidire a laturii de V a turnului realizată cu piatră de râu prinsă cu mortar. Este posibil ca aceste lucrări să fie necesitate de slăbirea zidului. Tot acum se realizează şi o „talpă” a zidului, ieşită cu 0,50 m de acesta, necesară pentru întărirea bazei dinspre E a porţii mari (aceasta este placată cu piatră de carieră atent şlefuită). Remarcăm că se vede clar locaşul de prindere a acesteia în uşorul din zid (acesta este săpat într-o gresie). De asemenea se distinge pornirea arcului bolţii realizate din gresie atent prelucrată pe latura de E a acesteia. Într-o fază următoare se adaugă părţi de cărămidă compactă pe latura de S şi E a turnului, în partea exterioară a acestuia (aprox. 0,60-0,70 m). Acum, turnul se leagă printr-un zid compact de cărămidă, care pleacă aprox. de l mijlocul laturii sale de S, de rondela de artilerie dispusă mai la S, spre Cisnădie. Concomitent se adaugă ziduri de cărămidă şi în interiorul fortificaţiei, pe latura de NE a turnului, legate de construirea unor anexe de locuit. Faza a cincea este legată de demantelare efectuată cândva în sec. al XIX-lea. Operaţiunea este efectuată la aprox. 0,50 m deasupra de nivelul de călcare medieval. Se adaugă piatră spartă până la nivelul rămas din partea superioară a turnului. Mai apoi se practică fundaţiile pentru linia tramvaiului (în zidul turnului), se sapă şanţul pentru împământare (în zidul turnului) şi se toarnă fundaţia stâlpilor tramvaiului, din beton cu latura de aprox. 1 m. Poate că în acelaşi timp – dacă nu cumva puţin mai înainte – se practică un şanţ, în forma literei U cu laturile oblice şi fundul drept, la ad. de 1,50 m şi cu l fundului de 1 m. Prin el 331 curgea apă, după toate probabilităţile. Acesta străpunge poarta mare aprox. prin centrul acesteia. Mai târziu şanţul devine nefuncţional şi este înlocuit cu altul din beton, dispus de această dată pe zidul dinspre V al turnului. Cu această ocazie zidul suferă o distrugere importantă. Pentru a susţine greutatea betonului se practică subzidiri din cărămidă. Într-o fază următoare se practică trei străpungeri ale turnului pentru traversarea unor cabluri de energie electrică. Una dintre acestea este prin tub de ciment, alta prin olane de lut ars, iar a treia este pozată cu cărămidă. Cel mai grav afectată de aceste străpungeri este tot latura de V a turnului. Următoarele distrugeri ale laturii de V sunt cauzate de îngroparea unui sistem de cabluri de comunicaţii, unui cablu telefonic şi a unuia de curent. Toate aceste lucrări au fost efectuate în sec. XX. Pentru decopertare s-au folosit şi mijloace mecanice pentru îndepărtarea asfaltului şi betonului care acoperea obiectivul. Cercetarea s-a efectuat manual prin decopertarea suprafeţei cu hârleţul şi lopata, curăţarea obiectivelor cu şpaclul, măturica şi pensula, fotografierea şi desenarea detaliată a secţiunii şi resturilor arheologice. Materialele arheologice descoperite au fost curăţate prin spălare, restaurate şi se află în curs de prelucrare. Monede descoperite în turnul porţii Cisnădiei. 1. Leopold I (1657-1705) 2. Francisc II Rákóczi (1704-1711) – principe al Transilvaniei 3. Francisc I (1740-1765) 4. Iosif II (1780-1790) 5. Francisc Iosif I (1848-1916) Concluzii. Pentru Cazarma 90. După observaţiile noastre se poate practica o străpungere a valului din zona transformatorului electric pentru a fluidiza şi facilita traficul pietonal dinspre şanţul incintei a treia spre zona Cazarma 90. Jumătatea dinspre transformatorul de curent a valului actual este din epoca modernă şi a fost realizată pentru a obtura accesul spre Cazarma 90, pe atunci în funcţiune. Acest lucru l-am observat prin practicarea secţiunii S 34. Pe latura de S a Cazărmii 90 se pot goli manual pivniţele – astăzi dărâmate intenţionat, în interior – pentru ca spaţiile să fie reabilitate în cadrul unui proiect viitor. Astfel se va putea folosi în scopuri comerciale o incintă altfel astupată cu moloz. Pe latura de E a Cazărmii 90 se poate degaja nivelul de călcare a unor încăperi, prin golirea manuală a molozului. Aceasta se poate face în zona scărilor de acces în cazarmă şi către latura de N, acolo unde s-a păstrat şi o parte din zidul fortificaţiei Vauban. Pentru Turnul porţii Cisnădiei. În cazul acestui monument de arhitectură medievală putem propune două posibilităţi de valorificare: - turnul porţii Cisnădiei se poate amenaja pentru vizitarea liberă. - turnul porţii Cisnădiei se poate reconstrui, parţial sau total. Cu excepţia laturii de V – parţial distrusă, dar cu fundaţia intactă – toate celelalte laturi au fundaţiile şi sub pânza de apă freatică locală, adică la o ad. de peste 3 m. Toate lucrările de amenajare şi reconstrucţie se vor desfăşura sub supravegherea strictă a arheologului. Abstract: The archaeological excavations from Piaţa Unirii were developed as preventive archaeological diggings, from March
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?