pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Era evidentă din relaţia zidurilor, adosarea la corpul
dinspre strada Turnului a spaţiului dinspre interiorul curţii.
Informaţii istorice anterioare sunt date de planurile oraşului
Sibiu de la mijlocul şi din a doua parte a sec. XIX, de prezenţa
în podul casei a unui pinion în trepte şi de informaţiile culese
din şanţurile de cablare de pe străzile Turnului şi Târgul
Vinului. Proiectul arheologic a fost stimulată de mai vechile
sondaje efectuate în vecinătate: strada Măsarilor, Piaţa Cibin,
Biserica Azilului, strada Ocnei, 22.
Din cauza insuficienţei din acel moment a personalului de
specialitate nu am alcătuit un colectiv de cercetare, autorul
raportului asigurând şi asistenţa arheologică.
Săpătura arheologică a fost efectuată în luna septembrie
2006. Proiectul cercetării arheologice a ţinut seama de starea
avansată de degradare a clădirii, de co-proprietatea curţii, de
dificultatea de a săpa pe domeniul public şi de stratul de 0,30
m de beton care a acoperit camerele dinspre strada Turnului,
folosite ca măcelărie. Nu a existat o solicitare expresă a
membrilor echipei de expertiză tehnică pentru sondarea unei
anumite zone.
Proiectul cercetării arheologice a cuprins toate spaţiile
clădirii supuse restaurării. Importanţa urmelor descoperite fac
necesare alte 2-3 casete.
În curtea din spatele clădirii au fost efectuate două casete la
fundaţie. Interesul arheologic rezultat din materialul ceramic a
dictat o casetă suplimentară.
În corpul adosat au fost efectuate două casete, cu un
martor de un metru între ele. Urmele arheologice impun
dezvelirea integrală a camerei. Camera învecinată, cu pereţii
fisuraţi a fost sondată de o secţiune de 2 X 1 m. Sondarea
celei de a treia camere a fost imposibilă din cauza pericolului
prăbuşirii pereţilor şi depăşirii prevederilor contractuale. O altă
casetă a fost efectuată în strada Turnului, pe domeniul public,
şi ultima în corpul dinspre strada principală.
Rezultatele cercetării arheologice cuprind informaţii
stratigrafice, date despre substrucţii şi materialul arheologic
aflat în curs de prelucrare.
Sondajele arheologice au recuperat informaţii stratigrafice
în terenul dinspre strada Turnului, corpul dinspre stradă, corpul
dinspre curte şi terenul curţii.
Profilul de NV
Fundaţia din pietre de râu adâncă de 0,20-0,30 m se află
sub straturile actuale de beton şi pietriş. Talpa fundaţiei este
aşezată pe un strat de demolare ce suprapune un nivel
superficial de arsură. Stratul inferior conţine nisip cu pietre mici
şi pigmenţi de var.
Nivelele de mai jos nu au urme de materiale de
construcţie. Se observă un nivel de arsură compactă şi alte
depuneri cu pigmenţi de arsură. Nivelările succesive conţin
depuneri de pământ brun verzui şi negru cu lentile de lut
galben.
Profilul de SE.
Profilul de SE a păstrat cele două nivele de arsură,
depunerile cu pământ mâlos şi pigmenţi de lemn ars.
Deasupra stratului inferior de arsură se vede urma unei nivelări
cu lut galben.
Doi pereţi ai casetei au fost marcaţi de ziduri. Profilul
dinspre NE, sub zidul dinspre stradă nu este semnificativ.
Profilul de SV
Din cauza lăţimii reduse a spaţiului dintre ziduri săpătura a
atins doar cota de -1,30 m.
Deasupra zidului din pietre de râu se află un strat
consistent de beton .La nivelul zidului este un strat de pământ
brun-gălbui, lutos cu pigmenţi de var. El a acoperit groapa de
fundaţie a zidului casei învecinate. Zidul din pietre medieval s-
a adâncit într-un strat de pământ brun-verzui cu pigmenţi de
mortar. La baza lui este un nivel de demolare care suprapune
un strat de lut galben.
Sub talpa zidului din pietre de râu este solul negru cu pete
galbene şi pigmenţi de arsură.
Profilul de NV al secţiunii I
Sub scândura podelei şi deasupra zidului cu talpa la -0,70
m se află moloz. El a acoperit pavajul din cărămizi din interiorul
camerei şi stratul de pământ negru cu arsură din exterior ce
suprapune un nivel cu lut galben. Zidul amintit intersectează un
nivel inferior de moloz, aflat deasupra unui strat de pământ
galben – maroniu. Stratul inferior păstrează urme de pământ
ars roşu în amestec cu nisip. Mai jos este un strat de nivelare
cu pietriş şi unul de pământ brun-verzui. Starea pereţilor a
împiedicat adâncirea săpăturii mai jos de 1,10 m.
Peretele de SE al casetei 2.
Zidul din cărămizi al amenajării circulare a fost acoperit de
un strat de dărâmături suprapus de unul de pământ nisipos,
sub scândura actuală. Nivelul de construcţie este suprapus de
umplutură formată din pământ brun cu pete galbene şi
pigmenţi de var şi suprapune un strat cu brun nisipos cu
fragmente de cărămizi.
Straturile inferioare sunt consistente: pământ negru cu
arsură şi brun verzui cu rare urme de arsură.
Peretele de NV al casetei ne arată un strat de lut galben ce
suprapune un nivel cu pigmenţi de var şi arsură, ambele la
nivelul părţii inferioare a amenajării circulare. Sub stratul brun
verzui se află un nivel compact format din depuneri de lemne.
Doi dintre pereţii casetei 3 sun ziduri de fundaţie , iar al
treilea de NE a fost puţin semnificativ, în el fiind evidentă
groapa vizibilă pe malul de NV. Deasupra nivelului cu
amenajarea din lemn se află un strat de lut ars (chirpici)
Peretele de NV al casetei 3
Un strat de lemn ars se află în interiorul amenajării
circulare, la -0,90 m. Sun arsură s-au depus straturi de pământ
brun-maroniu şi galben cu pete maronii. Ultimul strat a fost
intersectat de o groapă în cu o amenajare din lemn. Groapa a
intersectat şi solul viu.
Peretele de NV al casetei 4
Sub pavajul curţii se află un strat de depunere cu
fragmente de cărămizi şi pigmenţi de var. El a fost aşezat pe
un strat de pietriş care, la rândul lui a suprapus nivele de
depunere cu pământ brun şi pete galbene.
Un alt strat cu pietriş suprapune pământul negru cu arsură
şi chirpici. Nivelul coboară în pantă şi suprapune stratul brun –
verzui cu pete galbene. Stratul cel mai de jos atins, bruncenuşiu
cu arsură este suprapus de un nivel compact cu pietriş
şi pigmenţi de var.
Peretele de NV al casetei 4 arată acelaşi strat compact şi
neted format din pietriş şi var la -1,80 m suprapus de pietriş şi
un nivel format din resturi de lemne. Un alt strat de arsură se
află la -0,70 m.
Peretele de SE al casetei 4, sub contrafortul casei, nu a
păstrat amenajările medievale inferioare.
Caseta 1 profilul de SV.
Şanţul de fundaţie pleacă de sub stratul actual de călcare.
Se remarcă în dezvoltarea stratigrafică două straturi de
324