pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Groapă cu var la limita casei 3 cu fundul la –2,20 m
Canal modern
În faţa intrării casei de la numărul 4 a fost intersectat de
săpătura mecanică la ad. de 1,20 m un canal din scânduri
groase de 0,05 m, late de 0,30 m. Canalul avea l=0,60 m.
Canalul este o amenajare de evacuare a apei din perioada
modernă. El a fost vizibil şi în faţa casei de la nr. 9. [Petre
Beşliu Munteanu]
166. Sibiu, jud. Sibiu
Punct: str. Ocnei, nr. 22
Cod sit: 143469.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
198/2006
Colectiv: Petre Beşliu Munteanu (MN Brukenthal)
Potrivit prevederilor contractuale, Muzeul de Istorie era
obligat doar la asistenţa arheologică „pe toată perioada
lucrărilor” din clădirea de pe strada Ocnei, 22. Importanţa
clădirii şi precedentele săpături ne-au obligat să solicităm
angajarea de săpături arheologice. Ele s-au desfăşurat „la
concurenţă” cu cele pentru coborârea nivelului de călcare.
Spaţiul camerei 3 a fost cercetat arheologic extensiv. În
camera 2 s-a efectuat o secţiune şi o casetă. Terenul a fost
coborât de constructori până la nivelul sec. al XV-lea. Camera
1 a beneficiat de două sondaje, efectuate după ce a fost
coborât nivelul de călcare în mai multe etape. În 1999 şi 2006.
La prima săpătură a fost recuperat un vas din lut smălţuit în
interior. Şi celelalte camere au fost sondate înainte de a
intervenii constructorii. Sondajul din camera 4 s-a efectuat
după ce constructorii au ajuns la nivelul pavajului din cărămizi.
Planul cercetării arheologice a fost completat cu o secţiune în
exterior.
Atenţia acordată cercetării arheologice se datorează
interesului istoricilor de artă şi poziţiei clădirii, în apropierea
porţii fortificate de acces în oraş Burgertor şi a nevoii de a
completa informaţiile arheologice despre o zonă prea puţin
cercetată din oraşul de jos.
Este prima clădire din Sibiu la care pe baza observaţiilor
de parament se propune două etape de construcţie în sec. al
XIV-lea. Se afirmă că la sfârşitul sec. al XV-lea casa s-a extins
spre strada Pielarilor şi ca aripa dinspre curte datează din sec.
XVI–XVII 1 . Apariţia unei case noi în locul altor două mai vechi,
pe acelaşi loc este în alt loc datată în sec. al XVI-lea 2 .
Tratarea separată a terenului pe care s-a construit casa şi
a celui învecinat este necesară pentru a releva relaţiile
stratigrafice în interiorul casei şi, separat, cele ale casei cu
terenul şi clădirea vecină.
Camera 1
Sub nivelul bazelor de pornire a arcelor din cărămizi se află
două straturi de demolare şi cu pigmenţi de arsură.
Camera 2
SI ne arată straturi de nivelare suprapuse, aflate sub
pavajul din cărămizi. Deasupra solului viu a se vede un strat de
pietriş amestecat cu pigmenţi de var, suprapus de unul cu
pigmenţi de arsură. Talpa fundaţiei este la -0,60 m faţă de
nivelul actual.
Camera 3 a fost cercetată prin dezvelire integrală, pe toată
suprafaţa
321
Camera 4
Şanţul zidului taie două straturi de demolare şi unul de
construcţie (nisip, var). Talpa zidului este la -0,80 m faţă de
nivelul actual de călcare.
Camera 5 sub rampa de acces la etaj, nu a fost sondată.
Camera 6 (coridor)
Zidărie din pietre de râu este suprapusă de pavajul din
cărămizi. Nivelul de construcţie suprapune solul mâlos şi
depunerea cu pigmenţi de mortar.
Camera 7
Peste un strat de arsură evident pe latura lungă a casetei
s-a depus un strat de moloz. Peste solul viu, pământ brun -
verzui, se află un nivel de pământ de aceiaşi culoare, cu
pigmenţi de arsură
Camera 8
Nivelul inferior de arsură este puţin evident. Groapa cu
multe oase de animale taie arsura şi este căpăcuită de un strat
de pământ provenit de excavarea straturilor inferioare. Peste
groapă se văd două podele din lut cu pigmenţi de var.
Camera 9 un spaţiu mic, nu a fost sondat arheologic.
Camera 10
Sub solul actual se vede un strat de arsură şi două podele
din lut amestecat cu pigmenţi de var. Peste solul natural,
mâlos, a rămas depus un strat consistent de arsură. Groapa
taie şi prima podea.
SII Exterior
Profilul este marcat de o groapă pe fundul căreia se află
arsură şi pietre. Groapa este ulterioară zidului casei de la
numărul 22 dar anterioară fundaţiei superficiale a casei
învecinate.
Camera 11
Încercarea de a sonda camera 11 a dus la dezvelirea celor
două baze din mortar. Terenul dinspre zidul exterior a fost
deranjat de o săpătură pentru subzidire.
Amenajări interioare
În stratul de pietriş inferior cu puţine fragmente ceramice
au fost amenajate:
- gard din lemn fixat pe stâlpi verticali care au lăsat gropi în
pietriş cu latura de 6 cm, 6 cm, 4 cm,4 cm, 5 cm, 10 cm, 14
cm;
- canal din lemn aşezat lângă gard, având diametrul de aprox
10 cm. A fost amenajat în pietriş;
- bârne din lemn (pentru podele) au apărut în camerele 1 şi
2, fixate în pietriş; urmele lăsate în camera 1 au l de aprox. 20
cm;
- vetre din mortar cu var a cinci vase din lemn cu d de 1,10 m
în camerele 3 şi 11, la ad. de 1,15-1,20 m;
- bază rotundă din pietre legate cu mortar slab, cu d de 1,5 m,
ad. de 1,10 m (camera 3);
- bazele arcelor de susţinere a bolţilor în camerele 2 şi 3 Ele au
apărut după săpătura supravegheată arheologic.
Sunt menţionate dimensiunile şi materialul de construcţie
al fundaţiei apoi al elevaţiei (dimensiunile cărămizilor sunt în
cm):
baza 1 - cu suprafaţa de 0,50 x 0,50, pietre; elevaţia 0,50 x
0,30 cărămizi 30 x 15 x 4, talpa la -0,40 m; -0,46
baza 2 - cu suprafaţa de: cu suprafaţa 0,70 x 0,70 un rând
pietre suprapus de un rând de cărămizi de 30 x 15 x 4; talpa la
-0,50 m; -0,48
baza 3 - cu suprafaţa de 0,60 X 0,60, pietre, talpa -0,46
baza 4 - 0,30 X 0,40 cărămizi; 0,30 X 0,17 cărămizi 30 x 15 x
5; -0,60