pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Idem, lat. 3cm, SII, în canal
Foraiber, lat 1,5 cm, idem
Cui, L 8,5 cm, SIII, -0,85-0,95 m
Obiecte din faianţă şi porţelan
Flacon, L 4 cm, diam 4 cm, SII, umplutură canal
Farfurie, castron, fragmentare, SII, umplutură canal
Obiecte din sticlă
Pahar fragmentar, L. 7,5 cm, diam. fund 4,2 cm, SII, umplutură
canal.
Gât de flacon, sticlă colorată, SII, umplutură canal
Obiecte din os
Mâner ornamentat, L 7,2 cm
Cercetarea arheologică a permis degajarea unor concluzii
şi a unor ipoteze ce pot fi confirmate de viitoare săpături
asistate arheologic.
Depunerile aluvionare conduc la concluzia existenţei unui
pasaj de trecere a unor surse de apă dinspre terasa de sus
spre albia Cibinului. Prezenţa depunerilor aluvionare, a
depunerilor ulterioare, intenţionate de pietriş este evidentă.
Primele amenajări din lemn au fost ridicate, ca şi în alte
locuri din zonă, pe depunerea aluvionară.
Urmele construcţiei cu fundaţie din piatră de plan
rectangular, gropile umplute cu resturi de vase, sugerează o
dispoziţie planimetrică în evoluţie. Atestarea timpurie a unei
fântâni care era reparată la sfârşitul sec. al XV-lea,
descoperirea urmelor ei pe direcţia scărilor de acces se pot
constitui în informaţii istorice pertinente pentru dezvoltări
istorice credibile. Probabil în sec. al XVIII-lea s-a amenajat un
canal de scurgere a apei din fântână.
Materialul ceramic fragmentar aparţine formelor medievale,
categoriei numite de „uz comun”. Remarcăm numărul mai
mare de vase-recipiente în comparaţie cu alte zone cercetate
în Sibiu şi prezenţa doar ca excepţie a urmelor de ardere
secundară pe unele fragmente de oale.
Urmele de fundaţii distruse de incendiu şi mai apoi
dezafectate, depunerea unui strat masiv de nivelare şi
creşterea implicită a nivelului terenului ilustrează perioada
evenimentelor catastrofale de la mijlocul sec. al XVI-lea.
Nu am găsit urmele unui presupus segment al zidului de
apărare. El nu a apărut nici în săpăturile ulterioare,
nesupravegheate permanent de către arheologi.
Chiar şi amenajările de canalizare au suferit transformări,
ultimele în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
Colaborarea între constructori şi arheologi în perioada
săpăturilor mecanice ulterioare este necesară în măsura în
care pot fi afectate şi alte amenajări neatinse de săpătura
arheologică.
Planul de amenajare a zonei, chiar dacă are un caracter
tehnic, trebuie să ţină seama de cea mai importantă
descoperire-fântâna.
Rugăm a se ţine seama de următoarele sugestii: -
marcarea traseului canalului principal; - montarea unui panou
cu informaţii inedite despre evoluţia istorică a zonei; - ridicarea
la suprafaţă a zidului fântânii şi marcarea canalului de
deversare.[Petre Beşliu Munteanu]
320
165. Sibiu, jud. Sibiu
Punct: str. Moş Ion Roată
Cod sit: 143469.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
161/2006
Colectiv: Petre Beşliu Munteanu (MN Brukenthal)
Strada Moş Ion Roată (fosta stradă a Raţelor) a suferit
modificări la începutul sec. al XX-lea, când au dispărut casele
dinspre terasa superioară, iar cele de pe latura opusă au
suferit transformări. Ca urmare a acestor modificări şi a altor
lucrări de sistematizare strada s-a lărgit.
În anul 2006, strada a fost modernizată prin refacerea
pavajului şi a infrastructurii. Săpăturile efectuate mecanic au
fost supravegheate arheologic în perioada mai-iulie. Raportul
prezintă informaţiile arheologice culese pe teren în urma unor
intervenţii sumare.
Nu s-au efectuat săpături arheologice de salvare
Construcţii medievale
Săpătura de canalizare a afectat frontul de case dinspre
oraşul de jos.
Casa de la intersecţia cu str. Măsarilor.
Fundaţia casei vechi este la 2,70 m de linia casei actuale.
Zidăria fundaţiei medievale este mixtă, cu talpa la –1,10 m.
O a doua casă medievală învecinată avea talpa fundaţiei
din zidărie din cărămizi la -1,40 m. Sub talpa fundaţiei este un
strat de pământ brun verzui cu pigmenţi de arsură.
Casa de la nr. 3
Construcţia medievală are fundaţia cu talpa la 1,80 m. Sub
talpa zidului este un strat de pământ verzui de 0,30 m lăţime
ce suprapune un strat cu urme de lemn. Fundaţia este lată de
0,50 m.
Zidul pandant al camerei, înspre terasa de sus are talpa la
–1,20 m.
Un alt zid de compartimentare este susţinut de fundaţie cu
arce din cărămizi groase de 0,05 m. Zidul este lat de 0,60 m.
Pavajul camerei aflat la –0,60 m a fost alcătuit din cărămizi
hexagonale. Sub pavaj este un strat de 0,30 m de umplutură.
Stratigrafia casei: straturi de arsură între -0,60-0,65 m; -0,80-
0,85 m; -1,10 m–1,70 m pe solul viu. Statul de construcţie al
zidului din piatră este la –0,80 m. Peste el s-a amenajat zidărie
din cărămizi de 0,30 x 0,15 x 0,05 m. Construcţiile au fost
distruse de incendiu.
În faţa casei actuale de la nr. 11
La 1,50 de faţada casei, substrucţie din cărămizi cu talpa la
–1,10 m.
Drumul medieval
În zona intersecţie cu strada Măsarilor.
Pe malul şanţului de canalizare se observă de la - 0,30 la –
1,40 m un strat consistent de pietriş. Sub –1,40 m este pământ
negru, mâlos.
Stratigrafia în şanţul din faţa casei de la nr. 11
Între -0,10–0,20 m sunt pietrele pavajului modern; până la
–0,50 m dărâmături; între -0,50-0,70 s-a depus pământ negru;
între -0,70 m-1,70 m este pietriş; urmează un strat de 0,20 m
de nisip cu materiale de construcţie. Sub -1,90 m este pământ
negru.
În faţa Pensiuni Leu:
Între -0,70 m-1,10 m este un strat de pământ negru cu
fragmente de lemn. Solul viu este sub –1,10 m.
Alte amenajări