pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
reprezenta un tumul cu diametrele de 12 x 10 m. Suprafaţa
totală cercetată în anul 2006 a fost de 225 m 2 .
Stratigrafia sitului (aşezării) este relativ simplă, cel puţin în
zonele investigate şi pe baza datelor pe care le deţinem în
acest moment, prezentându-se după cum urmează:
- până la -0,10 -0,15 m, un strat de pământ vegetal, de culoare
cenuşie;
- între -0,10/0,15 m şi -0,35/0,40 m, un strat de pământ de
culoare cenuşiu-deschis (sol de pădure-zona a fost defrişată
după 1990);
- între -0,35/0,45 şi -0,50/0,60 m, un strat de pământ de
culoare cenuşiu-negricioasă, respectiv stratul cultural, cu
grosimea de 0,15-0,25 m;
- de la -0,50/0,60 m, un strat de pământ de culoare brungălbuie,
respectiv sterilul arheologic.
Complexele de locuire se prezintă sub forma unor
aglomerări de lutuieli de perete, bucăţi de vatră şi mici
impregnaţii de cărbune, asociate cu fragmente ceramice şi
piese litice. Au fost sesizate trei astfel de zone, cu o formă
relativ dificil de apreciat, locuinţele fiind probabil de tipul
colibelor uşoare, cu pereţii din nuiele împletite, cu laturile de
cca. 4-6 m; nu au fost descoperite urme de lutuială de podea,
ci doar de pereţi. De asemenea, nu au fost descoperite,
deocamdată, urme ale parilor de susţinere a pereţilor, aceasta
poate şi din cauza naturii solului zonei în care s-a făcut
cercetarea. Este încă dificil de precizat cu exactitate care a fost
modul de construcţie, acestea fiind, deocamdată, ipotezele
noastre de lucru. Oricum, fiecare astfel de aglomerare
prezenta urmele unei vetre, mai mult sau mai puţin bine
păstrată. Atrage atenţia instalaţia din L1 (identificată în C1-2),
notată V1, care a avut o formă rectangulară, realizată pe un
pat de lut gros, care păstra puternice urme de ardere, aşa cum
s-a observat în timpul demontării. Vatra respectivă a fost
descoperită la ad. de 0,45 m şi avea marginile constituite din
lespezi de gresie aşezate pe cant, modul de dispunere al
acestora inducând forma rectangulară a instalaţiei.
Altă locuinţă, notată L2, a existat în zona C4-5, unde au
fost descoperite numeroase fragmente ceramice şi urmele unei
vetre distruse din vechime, notată V2.
Locuinţa L3 a fost remarcată în zona C8-9, fiind pusă în
evidenţă spaţial prin fragmentele ceramice şi fragmentele de
vatră - V3, de asemenea, risipite în suprafaţă.
În SI au fost descoperite puţine fragmente ceramice şi
aşchii de silex, dispersate în stratul de cultură, între -0,45 şi -
0,50 m, nefiind evidenţiat vreun complex arheologic.
Referitor la carotarea geologică menţionată mai sus,
aceasta s-a efectuat de către lect. univ. dr. Vasile Budui de la
Catedra de Geografie a Facultăţii de Istorie şi Geografie a
UŞtcM Suceava. Conform studiului geologic şi geomorfologic
s-a constatat că regiunea pe care o avem în studiu face parte
din Platforma Moldovenească şi are o structură geologică
monoclinală, cu stratele de roci mai dure (gresii) alternând cu
strate de roci friabile (nisipuri, argile), înclinate uşor dinspre
NNV către SSE. Din punct de vedere petrografic, zona în care
s-au făcut săpăturile arheologice este caracterizată de
prezenţa aproape de suprafaţă a unui orizont de gresii
calcaroase volhiniene peste care se află un depozit lutos
cuaternar.
În concluzie, în urma rezultatelor obţinute, considerăm că
este necesară cercetarea sistematică a sitului de la Adâncata -
Sub Pădure, fiind unicul caz în ţara noastră în care a fost
surprinsă corelarea aşezare-necropolă, în ceea ce priveşte
32
cultura Komariv. De altfel, aşa cum am mai menţionat, până în
acest moment, necropola tumulară de la Adâncata este
singura cercetată din România şi, de aceea, ar trebui
identificate resursele financiare care să permită ridicări
topografice, analize detaliate ale solului (analize pedologice
bazate pe profiluri pedologice mai numeroase şi complexe), şi,
evident, cercetarea prin intermediul unor secţiuni magistrale cu
secţiuni adiacente, de mari dimensiuni, pentru evidenţierea
complexelor de locuire şi completarea observaţiilor stratigrafice
obţinute în vara anului 2006. În prezent, arhiva de sit şi
materialele arheologice recuperate atât în timpul cercetărilor
de suprafaţă (periegheze) cât şi în timpul evaluării de teren se
află în depozitul de arheologie al CMB Suceava.
Résumé:
Pendant la campagne de fouilles archéologiques
d'évaluation, de l’année 2006, on a investiguée par recherches
de surface et par des sondages préliminaires, l'établissement
préhistorique de Adâncata - Sub Pădure, appartenant a l'Âge
du Bronze Moyen, respectivement à la culture Komariv
(environ 2000 – 1600 av. J.Chr.). Dans l'intérieur
d'établissement on a découvert des matériaux archéologiques,
lithiques et céramiques, similaires a découvertes de la
nécropole contemporaine, située a proximité. La céramique,
toujours fragmentaire, est caractérisée par la présence de
silex/silicolite en pâte. On a identifié et mis en évidence la
strate culturelle, et la présence du trois habitation de surface,
avec un inventaire caractéristique à la culture Komariv.
5. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]
Punct: str. Pavlov nr. 4 (proprietar Andrei Dragomir)
Cod sit: 1026.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
411/2006
Colectiv: Horia Ciugudean - responsabil (MNUAI)
Ca urmare a dosarului nr. 627/09.08.2006 depus la
DCCPCN Alba şi înaintat de această instituţie către MNUAI,
înregistrat sub nr. 28.08.2006, în perioada 11-26 octombrie
2006 s-au efectuat cercetări arheologice preventive, conform
contractului de cercetare arheologică nr. 1323/03.10.
Terenul aflat în proprietatea lui Dragomir Andrei, este
amplasat pe str. Pavlov nr. 4, iar beneficiarul urmează să
construiască obiectivul „locuinţă familială”, fiind situat la cca.
400 m N de fortificaţia Vauban de la Alba Iulia. Obiectivul
supus cercetării nu se află în zona de protecţie a fortificaţiei.
Având în vedere informaţiile stratigrafice înregistrate cu
ocazia executării unei cercetări arheologice preventive pe o
proprietate învecinată (str. Avântului nr. 26), s-a procedat la
decopertarea mecanică a stratului de depuneri moderne până
la adâncimea de cca. 0,70 m pe amplasamentul viitoarei
construcţii. După această primă etapă, s-a procedat la răzuirea
manuală a suprafeţei respective, pentru punerea în evidenţă a
eventualelor complexe arheologice. S-a reuşit astfel
conturarea a 10 gropi de morminte, care au fost apoi cercetate
integral.
Prin taluzarea malului de SE al zonei excavate s-a putut
constata următoarea situaţie stratigrafică:
- 0,00 -0,25 m nivel vegetal;