pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 de eficienţă în condiţiile impuse de contract: restrângerea la 10 zile a săpăturilor din teren. Amplasarea şi densitatea cercetării arheologice a trebuit să ţină seama de specificul locului: zonă intens locuită, clădiri şubrede, utilităţi moderne. Numai două secţiuni (SI şi SV) au atins fundaţiile caselor. Pentru a dezveli o suprafaţă mai mare din teren, în condiţiile restrictive ale contractului, secţiunile au avut l=1,50 m, cu excepţia secţiunii SVI, de sondaj, cu l=1 m. Secţiunile au fost dispuse pe direcţia E-V, concentrate în zonele cu interes arheologic. Primele secţiuni au sondat partea de S a pieţei. În funcţie de descoperiri (canal din cărămizi, structuri din material uşor) au fost cercetate prin casete zone imediat învecinate. Cercetarea s-a extins apoi spre N cu o secţiune magistrală SIV şi cu una de dimensiuni mai mici, SV. În afara perioadei contractuale a fost trasată o secţiune perpendiculară pe SIV, determinată de interesul pentru un posibil zid de apărare şi s-a dezvelit întreaga suprafaţă a unei posibile fântâni. În perioada impusă au fost practicate următoarele secţiuni: SI, cu dimensiunile de 6,50 x 1,50 m, direcţia E-V; SII: 10,50 x 1,50 m direcţia E-V; Caseta 1 la N de SII cu dimensiunile de 3,50 x 2 m; SIII de 9 x 1,50 m direcţia E-V; Caseta 2 la S de SIII cu dimensiunile de 2 x 2 m; SIV cu dimensiunile de 15,50 m x 1,50 m SV cu dimensiunile de 3 x 1,50 m, direcţia E-V; SVI perpendiculară pe SIV cu dimensiunile de 5 x 1 m. Substrucţii Urmele de locuinţă şi alte amenajări descoperite vor fi prezentate în ordinea descoperirii în secţiunile practicate, referirile cronologice aparţinând concluziilor. Substrucţii din material uşor În SI au fost dezvelite urmele unei construcţii cu o fundaţie superficială (2-3 rânduri de pietre prinse cu un mortar conţinând puţin var) cu l=0,50 m. În planul secţiunii a fost surprins chiar colţul clădirii. Nivelul superior pietrelor este alcătuit din pământ ars. Urma unui par a apărut în SVI. Urmele unor gropi Două gropi cu planul circular au fost identificate în SII: una avea d=1,50 m şi cobora în solul viu cu 1,50 m şi cea de la E cu d=0,80 m. Prima groapă menţionată a fost umplută cu pământ şi resturi ceramice. Urmele unor canale din cărămizi Urmele unor canale din cărămizi au apărut în SI, SII, SIII, SIV, caseta 1. Canalul principal are direcţia NV-SE, iar cel secundar direcţia E-V. Canalul principal Urmele bolţii din cărămizi care acoperea canalul principal au fost evidenţiate în SII. Tot aici se observă un zid care a obturat canalul şi amenajările cu beton. Canalul a fost pavat cu cărămizi aşezate pe cant, puse pe un pat de nisip. Canalul avea l=1,20 m, fiind mărginit de un zid din cărămizi lat de 0,40 m. În S IV, pe direcţia canalului au ieşit la lumină două ziduri paralele din material mixt, cu distanţa între ele de 1,20 m. Ele au fost acoperite cu nisip. Şi în SII şi SIII s-au păstrat urmele unor ziduri paralele, demolate în momentul construirii celor noi. Canalul secundar Canalul secundar avea o deschidere pentru scurgerea apei, îngustă, cu h=0,20 m şi l=0,90 m. Cărămizile din această structură de cărămizi au dimensiunile de 30 x 15 x 5(6) cm. Fântâna Săpătura arheologică din SIII şi caseta alăturată a scos la iveală urmele unei probabile fântâni de adâncime, cu planul determinat de axele de 1,50 şi 1,10 m. Zidurile din pietre nelegate cu mortar au fost afectate de săpături ulterioare în aşa măsură încât este greu de determinat lăţimea zidului şi eventualitatea unui pavaj în jurul ei, spre E. Spre interior, zidăria a fost tencuită cu un mortar dur . Amenajarea a fost perforată de un masiv tub de canalizare, mai jos de care a fost dificil de săpat din cauza apei. Ziduri de fundaţie din material mixt Urmele unei construcţii din material mixt (pietre şi cărămizi), afectate de un incendiu, au fost văzute în SI. Zidul era evident la –0,60 m faţă de partea superioară a canalului. Casa actuală are o fundaţie superficială. Fundaţia casei dezvelite în S V este formată din bolovani de râu, adâncinduse superficial în pământ. În SII, capătul de V, s-a putut vedea urma unui contrafort din zidărie mixtă, afectat de incendiu. Stratigrafia În general, profilele stratigrafie sunt marcate de masive straturi de pietriş şi alte aluviuni, de gropi moderne Este suficientă, în majoritatea cazurilor, descrierea unui singur profil din fiecare secţiune şi inutilă amintirea profilelor marcate de umplutura unor gropi de canalizare moderne. Observaţii stratigrafice la profilele necuprinse în raport sunt cuprinse în notele de text. Stratigrafia secţiunii SI., peretele de N Într-o alveolare practicată în pietriş (sol natural) s-au depus două nivele succesive de incendiu: primul nivel este un stat compact de lemn ars depus pe pietriş, al doilea format din pământ brun roşcat, ambele poziţionate sub nivelul de construcţie al fundaţiei superficiale din pietre. Amenajarea adâncită a fost acoperită cu pietriş amestecat cu nisip. Stratul superior de pietriş şi fragmente de cărămizi a acoperit şi canalul din cărămizi. O altă situaţie stratigrafică este legată de casa de la V. Peste clădirea cu fundaţie din pietre şi nivelul de dărâmături, între canal şi limita clădirii s-a depus un strat de lut. Notă: peretele de S al secţiunii SI a fost afectat de şanţurile a patru ţevi şi conducte moderne. Sub nivelul de –0,50 m începe stratul de pietriş cu puţin material arheologic. Nu se observă straturile de arsură şi construcţie surprinse pe peretele de vis a vis. Stratigrafia secţiunii SII, profilul de N În partea de V, profilul înregistrează solul medieval - pământ brun cu pete galbene şi fragmente ceramice medievale, în care s-a adâncit o structură de zidărie mixtă care a lăsat în mal urma constructorilor. Un strat de arsură este evident peste nivelarea cu pământ brun-maroniu şi pigmenţi de lut galben. La E de zidul din cărămizi al canalului s-a depus peste solul viu un strat subţire de pământ negru. În partea estică a secţiunii, peste solul viu s-a aşezat un strat de arsură. Profilul are în partea superioară straturi de nivelare cu pietriş şi pământ şi, mai sus, pietriş cu materiale de construcţii. Notă: profilul de S al secţiunii II este marcat de canalul din cărămizi şi şanţul conductei de canalizare moderne. Profilul sudic al secţiunii S III În profil se observă două gropi suprapuse: cea inferioară, mai mică umplută cu pietre şi cărămizi, s-a adâncit în 318

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 succesiunea de aluviuni (pietriş, nisip). Cea superioară a marcat stratul de nivelare superior. Notă: în profilul nordic al secţiunii S III se observă groapa cu material arheologic identificată pe peretele sudic Profilul nordic al secţiunii IV În partea de V este evident stratul de nisip cu material arheologic modern care a astupat zidurile canalului. Mai la E, peste nivelul de pietriş fără material arheologic, s-a depus unul cu fragmente de cărămizi, ţigle şi fragmente ceramice. Terenul a fost înclinat spre partea de E. Notă: profilul de S al secţiunii SIV a înregistrat aceleaşi straturi. O groapa intersectează nivelul de depunere medievală între m. 13 şi 15. Profilul de N al secţiunii V În profilul secţiunii există un nivel inferior, peste stratul natural, format din depunere cu materiale de construcţii. Stratul superior conţine multă zgură, peste care a rămas un strat de arsură. Nivele amintite au fost intersectate de un şanţ şi acoperite cu un strat masiv de pietriş. Peretele de E al secţiunii SV Profilul este în legătură cu fundaţia casei. Sub nivelul de construcţie al casei au fost înregistrate şase straturi de depuneri cu arsură, pietriş şi soluri cu materiale de construcţii (nivelări).Talpa fundaţiei este la –0,80 m faţă de solul actual întărit cu beton. Notă: peretele de S a secţiunii SV a fost deranjat masiv de şanţul de aducţiune a apei pluviale Profilul de E al secţiunii SVI Suprapus solului viu este un nivel de pământ galben cu pigmenţi de arsură. Şi cel superior, mai masiv, de nisip verzui are pigmenţi de arsură. El a acoperit un şanţ care a intersectat solul viu. În partea superioară este un strat de moloz şi unul cu pământ brun-roşiatic cu material de construcţie. Profilul de vest al secţiunii SVI Peste nivelul inferior cu arsură, s-a depus o lentilă de nisip care a fost acoperită de stratul superior de pământ brun - verzui cu pigmenţi de lemn ars. Materialul arheologic Materialul arheologic cuprinde fragmente ceramice medievale şi moderne, fragmente din obiecte de sticlă şi piese din fier. Raportul preliminar cuprinde aprox. 80% din totalul celui descoperit. Nu au fost analizate fragmentele de oase de animale. Materialul ceramic: Toartă, ars oxidant, nepenetrant, lat. 3 cm SI, -0,70-0,80 m Idem, idem, idem., lat 2,5 cm, idem Idem, fragmentar, idem, idem, lat. 3 cm, idem, Idem, idem, idem, idem, lat. 2 cm, idem. Fund de oală, fragmentar cu inel suport, oxidant, SI, -0,70-0,80 m Fragment de perete cu tub de scurgere de la o cană. oxidant, diam. 2 cm, SI. -0,70-0,80 m Idem, diam. 1,7 cm, SI, -0,70-0,80 m. Gât de oală, buză rotunjită, oxido-reducător, idem. Buză de cană, buza rotunjită, reducător, SI, -0,70-0,80 m. Toartă cu impresiuni, fragmentar, oxidant, lat. 3cm, SII, -0,80- 0,90 m. Toartă cu fragment de cană lobată, oxidant, lat. 3,5 cm, SII, - 0,80-0,90 m. Capac fragmentar, oxidant, diam. 12 cm, SII, -0,80-0,90 m. Fund de cană, oxidant, diam. 6,5 cm, SII, -0,80-0,90 m. 319 Gât de cană, oxidant, SII, -0,80-0,90 m Mâner şi gât de cană, idem, idem Fund de cană, oxidant, diam. 6 cm, SII, -0,80-0,90 m Fund de oală, oxido-reducător, diam. 8 cm, SII, -0,80-0,90 m Toartă, fragmentar, oxidant, lat. 4 cm, SII, -0,80-0,90 m Toartă cu caneluri, oxidant, lat 3,2 cm, SII, -0,80-0,90 m Toartă, fragmentar, lat 1,8 cm, SII, -0,80-0,90 m Toartă cu caneluri, oxidant, lat. 3,2 cm, SII, -0,80-0,90 m Buze de castroane, oxidant, SII, -0,80-0,90 m Fragment de capac, oxidant, SII, -0,80-0,90 m Toartă fragmentară, oxidant, lat. 4 cm, SI, -0,70-0,80 m Idem, idem, lat 3 cm, SI, -0,70-0,80 m Idem, oxidant nepenetrant, lat. 3,7 cm, SI, -0,70-0,80 m Toartă cu profilul rotund, oxidant, diam. 3 cm, SI, -0,70-0,80 m Orificiu de scurgere a lichidelor de la urcioare, oxidant, diam. 1,5 cm, SI, -0,70-0,80 m Toartă, oxidant, lat. 3,7 cm, SI, -0,70-0,80 m. Idem, idem, lat 4 cm, SI, -0,70-0,80 m Fund de cană, oxidant, diam. 4,2 cm, SI, -0,70-0,80 m Buze de recipiente, oxidant, SI, -0,70-0,80 m Picior de tripod, oxidant, L7 cm, SII, -0,80-0,90 m Fragment de mâner, oxidant, lat 3,2 cm, SII, -0,80-0,90 m Idem, idem, lat 4 cm, SII, -0,80-0,90 m Idem, cu o caneluri, oxidant, lat. 2,3 cm, SII, -0,80-0,90 m Fragment de capac de mari dimensiuni, ornamentat, reducător, SII, -0,80-0,90 m Fragmente din fundurile unor vase, oxidant, oxido-reducător, SII, -0,80-0,90 m. Fragmente din buzele evazate ale unor vase, oxidant, SII, - 0,80-0,90 m Fragment din buza unui capac ornamentat, oxidant, SII, -0,80- 0,90 m Fragment de fund de cană, oxidant, SIII, -0,85-0,95 m. Fragment din gâtul unui urcior, oxidant, SIII, -0,85-0,95 m. Toartă de urcior, oxidant, lat 3 cm, diam. deschiderii gurii urciorului 3 cm, SIII, -0,85-0,95 m. Fragment din gâtul unui urcior, oxidant, SIII, -0,85-0,95 m. Toartă plată, oxidant, lat 2,2 cm, SIII, -0,85-0,95 m. Toartă plată, cu caneluri, oxidant, lat. 3 cm, SIII, -0,85-0,95 m. Fragmente din fundul unor oale, diam. 11 cm, 9 cm, 10,5 cm, oxidant, SIII, -0,85-0,95 m Fragment de buză lăţită, oxidant, SIII, -0,85-0,95 m Fragmente de căni, oxidant, diam. 6,5 cm, SIII, -0,85-0,95 m. Fragment din gâtul unui urcior, oxidant, diam. interior 2,2 cm, SIII, -0,85-0,95 m. Gât urcior, oxidant, diam. 3,5 cm, SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m Gât cană lobată, oxidant, SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m Gât urcior, oxidant, diam. 1,8, 2,3 cm, SIII, carourile 3-4, -0,90- 1 m Fragmente toarte, oxidant, lat. 4,5; 4 cm, 3,3 cm, SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m Fragmente de funduri de vase, oxidante, diam.: 10,5,8 12,5; 6 (cu gaură în pântecul vasului), SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m. Buze de vas lăţite, tăiate în ungi sau rotunjite, oxidant, SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m. Fragmente din corpul unor căni lobate şi oale, oxidant, SIII, carourile 3-4, -0,90-1 m. Ciubuc de pipă, în forma unui cap de turc, SII, -0,20-0,30 m. Obiecte din fier Cui din fier, L 7 cm, SI, -0,70-0,80 m Idem, L aprox. 6 cm, idem Lamă curbă, arcul 14 cm, idem

Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO

Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List

Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC


































































































































































































Page 401: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 405 and 406: Cronica cercetãrilor arheologice d






















































Page 513: INDICI




Page 523: Cronica cercetărilor arheologice d







fost

arheologice

fragmente

campania

partea

nivelul

fiind

zona

ceramice

descoperite

cimec

cimec.ro

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC ... View more pdf (15 MB) - cIMeC

Delete template?

Save as template ?

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC