pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
de eficienţă în condiţiile impuse de contract: restrângerea la 10
zile a săpăturilor din teren.
Amplasarea şi densitatea cercetării arheologice a trebuit să
ţină seama de specificul locului: zonă intens locuită, clădiri
şubrede, utilităţi moderne. Numai două secţiuni (SI şi SV) au
atins fundaţiile caselor.
Pentru a dezveli o suprafaţă mai mare din teren, în
condiţiile restrictive ale contractului, secţiunile au avut l=1,50
m, cu excepţia secţiunii SVI, de sondaj, cu l=1 m.
Secţiunile au fost dispuse pe direcţia E-V, concentrate în
zonele cu interes arheologic. Primele secţiuni au sondat partea
de S a pieţei. În funcţie de descoperiri (canal din cărămizi,
structuri din material uşor) au fost cercetate prin casete zone
imediat învecinate. Cercetarea s-a extins apoi spre N cu o
secţiune magistrală SIV şi cu una de dimensiuni mai mici, SV.
În afara perioadei contractuale a fost trasată o secţiune
perpendiculară pe SIV, determinată de interesul pentru un
posibil zid de apărare şi s-a dezvelit întreaga suprafaţă a unei
posibile fântâni.
În perioada impusă au fost practicate următoarele secţiuni:
SI, cu dimensiunile de 6,50 x 1,50 m, direcţia E-V;
SII: 10,50 x 1,50 m direcţia E-V;
Caseta 1 la N de SII cu dimensiunile de 3,50 x 2 m;
SIII de 9 x 1,50 m direcţia E-V;
Caseta 2 la S de SIII cu dimensiunile de 2 x 2 m;
SIV cu dimensiunile de 15,50 m x 1,50 m
SV cu dimensiunile de 3 x 1,50 m, direcţia E-V;
SVI perpendiculară pe SIV cu dimensiunile de 5 x 1 m.
Substrucţii
Urmele de locuinţă şi alte amenajări descoperite vor fi
prezentate în ordinea descoperirii în secţiunile practicate,
referirile cronologice aparţinând concluziilor.
Substrucţii din material uşor
În SI au fost dezvelite urmele unei construcţii cu o fundaţie
superficială (2-3 rânduri de pietre prinse cu un mortar
conţinând puţin var) cu l=0,50 m. În planul secţiunii a fost
surprins chiar colţul clădirii. Nivelul superior pietrelor este
alcătuit din pământ ars.
Urma unui par a apărut în SVI.
Urmele unor gropi
Două gropi cu planul circular au fost identificate în SII: una
avea d=1,50 m şi cobora în solul viu cu 1,50 m şi cea de la E
cu d=0,80 m. Prima groapă menţionată a fost umplută cu
pământ şi resturi ceramice.
Urmele unor canale din cărămizi
Urmele unor canale din cărămizi au apărut în SI, SII, SIII,
SIV, caseta 1. Canalul principal are direcţia NV-SE, iar cel
secundar direcţia E-V.
Canalul principal
Urmele bolţii din cărămizi care acoperea canalul principal
au fost evidenţiate în SII. Tot aici se observă un zid care a
obturat canalul şi amenajările cu beton. Canalul a fost pavat cu
cărămizi aşezate pe cant, puse pe un pat de nisip. Canalul
avea l=1,20 m, fiind mărginit de un zid din cărămizi lat de 0,40
m. În S IV, pe direcţia canalului au ieşit la lumină două ziduri
paralele din material mixt, cu distanţa între ele de 1,20 m. Ele
au fost acoperite cu nisip. Şi în SII şi SIII s-au păstrat urmele
unor ziduri paralele, demolate în momentul construirii celor noi.
Canalul secundar
Canalul secundar avea o deschidere pentru scurgerea
apei, îngustă, cu h=0,20 m şi l=0,90 m. Cărămizile din această
structură de cărămizi au dimensiunile de 30 x 15 x 5(6) cm.
Fântâna
Săpătura arheologică din SIII şi caseta alăturată a scos la
iveală urmele unei probabile fântâni de adâncime, cu planul
determinat de axele de 1,50 şi 1,10 m. Zidurile din pietre
nelegate cu mortar au fost afectate de săpături ulterioare în
aşa măsură încât este greu de determinat lăţimea zidului şi
eventualitatea unui pavaj în jurul ei, spre E. Spre interior,
zidăria a fost tencuită cu un mortar dur .
Amenajarea a fost perforată de un masiv tub de canalizare,
mai jos de care a fost dificil de săpat din cauza apei.
Ziduri de fundaţie din material mixt
Urmele unei construcţii din material mixt (pietre şi
cărămizi), afectate de un incendiu, au fost văzute în SI. Zidul
era evident la –0,60 m faţă de partea superioară a canalului.
Casa actuală are o fundaţie superficială. Fundaţia casei
dezvelite în S V este formată din bolovani de râu, adâncinduse
superficial în pământ.
În SII, capătul de V, s-a putut vedea urma unui contrafort
din zidărie mixtă, afectat de incendiu.
Stratigrafia
În general, profilele stratigrafie sunt marcate de masive
straturi de pietriş şi alte aluviuni, de gropi moderne Este
suficientă, în majoritatea cazurilor, descrierea unui singur profil
din fiecare secţiune şi inutilă amintirea profilelor marcate de
umplutura unor gropi de canalizare moderne. Observaţii
stratigrafice la profilele necuprinse în raport sunt cuprinse în
notele de text.
Stratigrafia secţiunii SI., peretele de N
Într-o alveolare practicată în pietriş (sol natural) s-au depus
două nivele succesive de incendiu: primul nivel este un stat
compact de lemn ars depus pe pietriş, al doilea format din
pământ brun roşcat, ambele poziţionate sub nivelul de
construcţie al fundaţiei superficiale din pietre. Amenajarea
adâncită a fost acoperită cu pietriş amestecat cu nisip. Stratul
superior de pietriş şi fragmente de cărămizi a acoperit şi
canalul din cărămizi.
O altă situaţie stratigrafică este legată de casa de la V.
Peste clădirea cu fundaţie din pietre şi nivelul de dărâmături,
între canal şi limita clădirii s-a depus un strat de lut.
Notă: peretele de S al secţiunii SI a fost afectat de şanţurile a
patru ţevi şi conducte moderne. Sub nivelul de –0,50 m începe
stratul de pietriş cu puţin material arheologic. Nu se observă
straturile de arsură şi construcţie surprinse pe peretele de vis a
vis.
Stratigrafia secţiunii SII, profilul de N
În partea de V, profilul înregistrează solul medieval -
pământ brun cu pete galbene şi fragmente ceramice
medievale, în care s-a adâncit o structură de zidărie mixtă care
a lăsat în mal urma constructorilor. Un strat de arsură este
evident peste nivelarea cu pământ brun-maroniu şi pigmenţi de
lut galben. La E de zidul din cărămizi al canalului s-a depus
peste solul viu un strat subţire de pământ negru.
În partea estică a secţiunii, peste solul viu s-a aşezat un
strat de arsură. Profilul are în partea superioară straturi de
nivelare cu pietriş şi pământ şi, mai sus, pietriş cu materiale de
construcţii.
Notă: profilul de S al secţiunii II este marcat de canalul din
cărămizi şi şanţul conductei de canalizare moderne.
Profilul sudic al secţiunii S III
În profil se observă două gropi suprapuse: cea inferioară,
mai mică umplută cu pietre şi cărămizi, s-a adâncit în
318