pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
dimensiunile de 1,10 m latura de E, 2,86 m latura de V şi 1,90
m lăţime, la ad. de 0,25 m de la cota pavajului nou.
Lângă Postul de Transformare şi în dreptul casei cu nr. 48
de pe Strada Cetăţii au apărut câteva ziduri din cărămidă
legate cu mortar care au aparţinut se pare unei case. Lăţimea
zidurilor variază între 0,20 şi 0,50 m iar adâncimea la care se
află acestea este de 0,16 m de la cota pavajului nou.
În dreptul casei cu nr. 36, pe întreaga sa lungime a apărut
un zid din cărămidă cu mortar la distanţa de aprox. 0,60-0,70
m de casă. Zidul este realizat dintr-un singur rând de cărămidă
şi are l de 0,30-0,35 m. Acesta pare să fie de fapt fundaţia unui
gard care împrejmuia parcela respectivă cu atât mai mult cu
cât casa nr. 36 este recent construită.
În dreptul casei cu nr. 9 (nr. primit de pe Strada Papiu
Ilarian) au apărut 2 aerisitoare de pivniţă realizate din cărămidă
cu mortar. Acestea se aflau la ad. de 0,50 respectiv 0,56 m de
la nivelul pavajului nou şi erau astupate cu moloz şi bucăţi mari
de asfalt.
În faţa casei cu nr. 25 au ieşit la iveală două ziduri. Primul
este doar un fragment şi este realizat din bolovani cu mortar şi
cărămidă. Acesta se află la ad. de 0,40 m de la nivelul
pavajului nou. La aprox. 4 m de acest fragment se află un alt
zid lung de 3,33 m şi lat de 1,10-1,15 m. el este construit din
cărămidă cu mortar şi se află la ad. de 0,46 m de la nivelul
pavajului nou.
În dreptul casei nr. 1 la aprox. 2,10 m de la colţul clădirii
dinspre Strada Gheorghe Lazăr au apărut urmele unui posibil
cuptor de ceramică (). El are 4,24 m lungime pe lângă
fundaţia casei şi este secţionat de aceasta. Mai a fost secţionat
de şanţul pentru cablurile electrice şi de conducta hidrantului
care este în mijlocul cuptorului. Este împărţit în două camere şi
se află la ad.. de 0,60 m de la nivelul pavajului nou.
Strada Tipografilor
În timpul decopertării carosabilului a apărut în faţa casei cu
nr. 27, la 3,10 m de aceasta, urma unei posibile gropi de var.
Ea are dimensiunile de 6,03 m lungime, 1,30 m lăţime şi se
află la 0,60 m adâncime de la nivelul pavajului vechi. Între
groapa de var şi casa cu nr. 27, la distanţa de 2,40 m faţă de
aceasta din urmă, au apărut două picioare de schelă. Ele se
află la ad. de 0,60 m de la nivelul pavajului vechi şi la 5,40 m
unul faţă de celălalt.
În dreptul casei cu nr. 20 a apărut un fragment de zid din
cărămidă cu mortar. Aflat de distanţa de 2,80 m faţă de casă,
are lungimea de 3,78 m şi lăţimea de 0,57 m. Aflat la ad. de
0,73 m de la nivelul vechiului pavaj, zidul este aşezat paralel
cu casa nr. 20.
În dreptul caselor cu nr. 23 şi 25 a apărut un fragment
dintr-o posibilă groapă de var. Deşi a fost secţionată de şanţul
conductei de apă, ea mai este vizibilă pe o suprafaţa desul de
mare, 5,10 m lungime şi 0,30 - 0,45 m lăţime. Ea se află la
distanţa de 8,20 m de casa nr. 25 şi la ad. de 0,80 m de la
nivelul pavajului vechi.
De asemenea au apărut în timpul decopertării fragmente
izolate dintr-un pavaj din piatră de râu. Probabil acesta era
pavajul vechi al străzii.
164. Sibiu, jud. Sibiu
Punct: Piaţa Aurarilor
Cod sit: 143469.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
161/2006
Colectiv: Mircea Dan Lazăr, Petre Beşliu Munteanu (MN
Brukenthal)
Proiectul de reabilitarea pieţei Aurarilor din Sibiu, însoţit de
masive săpături de canalizare, de aducţiune a apei, pluviale şi
refacerea pavajului, au impus cercetarea arheologică
preventivă a cunoscutului sit arheologic.
Piaţa Aurarilor este unul din spaţiile arhitectonice
structurate în funcţie de repere geografice (terasele Cibinului)
şi socio-culturale (evoluţia ansamblurilor de locuit şi a incintelor
defensive). Structura pieţei se datorează accesului dinspre axa
oraşului de jos (strada 9 Mai) prin Poarta Fingerling, spre
ansamblurile de clădiri reprezentative de pe terasa superioară.
Planul pieţei este determinat de căile de comunicare: spaţiul
este îngust spre scările Fingerling şi se lăţeşte spre N şi V,
unde au luat naştere trei străzi: două de legătură cu drumul
principal şi o a treia cale de comunicare cu actuala stradă a
Constituţiei. Cercetarea arheologică a evidenţiat un alt factor
geografic determinant: pârăul (canalul) care se scurgea în
Cibin.
Locuitorii zonei aparţineau păturilor mijlocii, de meseriaşi,
amploarea planimetrică a caselor fiind, în consecinţă,
subordonată puterii economice şi în consecinţă cu evoluţia
arhitectonică.
În literatura tradiţională piaţa poartă numele turnului
Fingeling. Mai cunoscute pentru aspectul lor romantic au fost
scările Fingeling. (H., A., Fabini, Hermannstadt. Portraet einer
Stadt in Siebenbuergen, Sibiu, 2003, p. 63). Denumirea de
Piaţa Aurarilor are legătură doar cu realitatea istorică post
medievală.
Este dificil, aşa cum remarcă şi istoricii de artă, a evidenţia
detalii ale vechii structuri de apărare în casa de la numărul 24,
care asigură printr-o trecere boltită accesul în piaţă. (Al.
Avram, V. Crişan, Sibiu, ghid cultural artistic, Bucureşti, 1998,
p. 64). Cu atât mai mult, se pot scoate în evidenţă urmele
vechii structuri arhitectonice în volumetria actuală a caselor de
pe laturile pieţei. (Al. Avram, I. Bucur, Topografia
monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu, Koeln, 199, p.
289-292). Acest neajuns subliniază necesitatea cercetării
arheologice. Pentru prima jumătate a sec. al XIII-lea nu au fost
propuse reconstituiri arhitectonice în zona studiată. (P.
Niedermaier, Der mittelalterliche Staedtebau, I, Heidelberg,
1996, p. 220, 258) Parcelarea terenului, determinată de căile
de acces, este sesizată doar în sec. al XIV-lea. (P.
Niedermaier, Staedtebau in Spaetmittelalter, Koeln, 2004, p.
112-113)
Prima menţiune documentară care face referire la o
fântână – fontis fyngelinxpruwn este datată în anul 1496.
(Rechnungen aus dem Archiv der Szadt Hermannstadt und der
Saechsischen Nation, Hermannstadt, 1880, p. 224)
Comparând doar planul lui M. Visconti cu cel realizat de J.
Boebel realizăm evoluţia planimetrică a pieţei şi, prin urmare,
necesitatea cercetării arheologice.
Proiectul planului cercetării arheologice şi-a propus
amplasarea secţiunilor în aşa fel încât să fie realizat un maxim
317