pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
A doua lucrare supravegheată arheologic a constat în
executarea unui canal de 4 m ad. şi cca. 3 m l pentru
completarea reţelei de canalizare. Traseul acestui canal
pornea din colţul de NV al Autogării (N 45 o 48'03.0''; E
024 o 09'33.3''), în faţa Bursei de Mărfuri şi după ce traversa
perpendicular strada Abatorului, făcea un unghi de 90 o (N
45 o 48'01.8''; E 024 o 09'32.8'') şi înainta pe latura vestică a
acestei străzi spre S până la intersecţia cu str. 9 Mai; de aici
conducta înconjura Piaţa Gării, la cca. 6 m de bordura de
margine a acesteia. Un alt canal de dimensiuni mai mici
parcurgea Piaţa Gării pe latura sa de S.
Supravegherea canalului mare a permis realizarea unei
stratigrafii generale a zonei Pieţii Gării. Grosimea stratului de
materiale de balastieră depuse în decursul timpului de către
constructorii care au amenajat succesiv amplasamentul
actualei pieţe, măsurată de la nivelul ei actual variază între 0,9-
1,2 m, aceasta din urmă în zona intersecţiei străzilor 9 Mai cu
Abatorului. Sub acest strat urmează un al doilea format dintrun
lut negru intens a cărui cotă de fund este la -2,5 m; este
cunoscut din documentele medievale că această zonă a avut
până târziu un aspect de mlaştină, iar existenţa acestui strat
confirmă această tradiţie. Sub -2,5 m urmează un strat de nisip
aluvionar fin şi curat, a cărui ad. coboară sub -4 m, ad. max. de
săpare a canalului.
Pe tot traseul de săpare a canalului nu au fost surprinse urme
arheologice. Această realitate concordă şi cu informaţiile
deduse din analiza planurilor topografice consultate, care
indică doar grădini pe amplasamentul actualei pieţe.
Singurul element de construcţie identificat în colţul de NE
al Pieţii Gării, în faţa aripii nordice a clădirii gării, este o
canalizare executată din zid de cărămidă cu aspect modern;
canalul are formă dreptunghiulară în secţiune iar la partea
superioară secţiunea se reduce prin retragerea succesivă a
cărămizilor, formându-se astfel un început de boltă. La partea
superioară canalul este închis cu dale mari de piatră cioplite
rectangular. Canalul de amplasare a noii conducte de
canalizare a dezvelit o latură a acestei construcţii pe cca. 10 m
şi o ramificaţie a ei ce avea o direcţie sud-vestică deci aprox.
spre intersecţia cu str. Uzinei. Partea superioară a acestui
canal se afla în stratul de produse de balastieră depuse aici cu
prilejul amenajărilor din epoca modernă. Coroborând acest
detaliu cu aspectul modern al cărămizilor credem că acest
canal a fost executat în contextul ridicării Gării C.F.R., prin anii
1870-1872, sau al amenajării parcului din faţa acesteia prin
anii 1880.
Subliniem de asemenea că pe traseul canalului nu au fost
surprinse resturi de construcţii care ar putea fi puse în relaţie
cu o construcţie anterioară aflată în vecinătatea actualei
Capele, ipoteză pe care au exprimat-o cu diferite ocazii unii
cercetători ai perioadei medievale a oraşului. De altfel din
observarea planului lui Böbel, reiese că fosta stradă a
Guşteriţei, desfiinţată cu prilejul construirii liniei şi a gării
C.F.R., trecea chiar pe lângă latura sudică a Capelei (N
45 o 48'00.8''; E 024 o 09'36.8''), iar această stradă trebuie să fi
fost la fel de veche ca şi cea din interiorul cetăţii,
Elisabethgasse (azi 9 Mai), pe care de altfel o continuă în linie
dreaptă în exteriorul porţii Elisabeta. Deducem de aci, ca o
ipoteză de cercetare, că un astfel de edificiu (din care se
susţine că provine crucifixul din interiorul Capelei) s-a putut
afla chiar pe locul actualei construcţii sau mai la N de ea.
În concluzie considerăm încheiate lucrările de cercetare şi
supraveghere arheologică a obiectivelor de investiţii din Piaţa
316
Gării. Intervenţiile ulterioare de amenajare a pavajului nu sunt
de natură să deranjeze contexte arheologice dat fiind faptul că
în întreaga zonă există un strat de cel puţin 0,9 m de materiale
de balastieră depuse recent ca substrucţie a Pieţii şi a străzilor
învecinate ei.
Supravegherea lucrărilor de amenajare a Pieţei Gării. Nu
au fost reperate obiective arheologice medievale.
În zona dintre Biserica Crucii şi partea de V clădirii Gării
CFR Sibiu a fost găsită o rigolă din cărămidă acoperită cu
beton, construcţie contemporană.
În zona din partea din faţă a, în zona de E a clădirii Gării CFR
Sibiu a fost găsită o canalizare contemporană.
Felul în care se păstrează cele două turnuri ale Porţii
Elisabeta nu permite restaurarea acestora pornind de la
situaţia in situ, chiar dacă noi am eliberat de sarcină
arheologică acest perimetru.
Considerăm încheiate lucrările de cercetare şi
supraveghere arheologică a obiectivelor de investiţii din Piaţa
Gării. Intervenţiile ulterioare de amenajare a pavajului nu sunt
de natură să deranjeze contexte arheologice dat fiind faptul că
în întreaga zonă există un strat de cel puţin 0,9 m de materiale
de balastieră depuse recent ca substrucţie a Pieţii şi a străzilor
învecinate ei. Cu toate acestea propunem supravegherea în
continuare a constructorului, până la finalizarea lucrărilor.
Abstract:
The archaeological diggings from Piaţa Gării were
developed as preventive archaeological diggings. The section
S1 was marked to identify the exact position of the Poarta
Elisabeta/Elisabeth Gate and to verify the deepness of the
archaeological complexes. Under the depth of 0.40 m, 6
archaeological test pits (C1-C6) were taken. The enclosure wall
of the city of Sibiu was discovered at 6 m distance from the S1
section, in the test cassette C7, situated in the area of the
Elisabeth Gate.
163. Sibiu, jud. Sibiu
Punct: Străzile Cetăţii şi Tipografilor
Cod sit: 143469.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
284/2006
Colectiv: Daniela Marcu-Istrate – responsabil, Toma-
Cosmin Roman (SC Damasus SRL)
Strada Cetăţii
Odată cu începerea decopertării au ieşit la iveală mai
multe elemente care ţin de centura a treia de fortificaţii a
oraşului. Pe tronsonul cuprins între casele cu nr. 16 şi 40 au
fost surprinse 52 de contraforturi ale zidului de cetate. Au fost
notate convenţional aceste contraforturi în funcţie de apariţia
lor în timpul lucrărilor. Realizate din cărămidă cu mortar,
contraforturile au dimensiuni ce variază între 1,30 şi 1 m
lungime respectiv 1,20 şi 1 m lăţime. Adâncimea la care se află
contraforturile variază şi ea de la 0,10 m şi până la 0,60 m de
la cota pavajului nou. Ceva mai mari sunt contraforturile 14 şi
15 care aparţin Turnului Archebuzierilor şi care sunt realizate
din piatră cu mortar. Contrafortul al 14-lea are dimensiunile de
2,50 m latura de E, 1,47 m latura de V şi 3,08 m lăţime, la ad.
de 0,40 m de la pavajul nou. Cel de-al 15-lea contrafort are