pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Au fost identificate 114 inhumaţii databile în sec. al XVIII-lea şi
începutul sec. al XIX-lea. Mormintele au fost orientate aprox.
V-E, scheletele fiind aşezate pe spate, în poziţie întinsă.
Numărul mormintelor cu inventar este redus, majoritatea
vestigiilor descoperite fiind accesorii vestimentare (copci şi
nasturi). În două cazuri a fost documentat şi recuperat decorul
metalic al sicriului. Sub nivelul mormintelor au fost identificate
trei complexe medievale, databile în sec. XII şi XIII. Două
dintre acestea este groapă de lucru având câte un cuptor
săpat în perete. Într-una din cazuri, platforma cuptorului a fost
realizat din fragmente ceramice lipite în lut. Al treilea complex
este o groapă de resturi menajere, de dimensiuni mici, având
în umplutură ceramică şi pământ amestecat cu cenuşă.
Fragmentul de cimitir aparţine oraşului Mintiu, unit cu
oraşul Satu Mare în anul 1715. Zona Pieţei de Vechituri fiind
situată la limita aşezării Mintiu până în sec. al XIX-lea, şi, în
acelaşi timp, pe lângă drumul de acces în oraş dinspre N, a
fost un loc prielnic pentru amplasarea unui cimitir. Inhumaţiile
au fost începute în sec. al XVIII-lea, iar densitatea şi inventarul
mormintelor arată o folosire de cca. 100–150 de ani. Această
data, mijlocul sec. al XIX-lea, este în concordanţă cu
deschiderea cimitirelor actuale din oraş.
În urma cercetării respectiv supravegherii arheologice,
suprafaţa afectată de şanţurile de canalizare prevăzute în
proiectul de modernizare, a fost eliberată de sarcină
arheologică. Cimitirul, însă, ocupă toată suprafaţa pieţei şi
probabil se extinde şi la loturile vecine. Se impune efectuarea
cercetării arheologice preventive, respectiv supravegherea
arheologică al eventualelor lucrări efectuate în zonă.
Pl. 63
160. Săvârşin, com. Săvârşin, jud. Arad
Punct: Dealul Cetăţuia
Cod sit: 11851.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
12/2006
Colectiv: Peter Hügel – responsabil, George Pascu
Hurezan (CM Arad), Valeriu Sîrbu (M Brăila)
Situl include mai multe zone de interes arheologic, atât pe
un promontoriu, cu mai multe terase antropogene, cât şi de jurîmprejurul
acestuia. Este vorba de un promontoriu de origine
vulcanică, cu o h max. de 245 m şi cu diferenţă de nivel, faţă
de luncă, de 85-90 m, situat în dreapta Mureşului şi la
întretăierea a două văi ce vin dinspre Munţii Zarandului.
Cercetările arheologice întreprinse, cu unele întreruperi,
între 1979-2001 au evidenţiat vestigii ale culturii Coţofeni şi,
îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt
vestigiile de epocă dacică: aşezare şi necropolă din sec. IV-III
a.Chr. şi aşezare din sec. II a.Chr.-I p.Chr. Importanţa
deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea
vestigiilor (aşezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât
şi din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p.Chr.)
şi a raporturilor cu celţii.
Decesul neaşteptat al regretatului coleg Mircea Barbu, cel
care a coordonat mulţi ani săpăturile, şi publicarea doar
episodică a rezultatelor, au impus reluarea cercetărilor pentru
valorificarea vestigiilor deja descoperite, dar şi pentru
clarificarea unor probleme rămase încă în discuţie.
310
Campania din 2006, pornind de la aceste realităţi, şi-a fixat
câteva obiective: a) delimitarea eventualelor zone de interes
arheologic de pe Platou, rămase nedistruse de instalarea a
două antene de telefonie mobilă (înainte de anul 2000), b)
săpături pe Terasa I în vederea obţinerii unor date stratigrafice
şi racordarea la ridicarea topografică a unor cercetări mai vechi
şi c) săpături pe o terasă de N, pentru a vedea dacă a fost
locuită.
Platou. În vederea identificării zonelor de interes arheologic
rămase intacte s-a trasat Secţiunea S1 (22 x 2 m), aprox. pe
direcţia N-S, la cca. 6 m de una dintre antene. S-a constatat,
din păcate, că tot stratul arheologic din această zonă a fost
distrus, iar vestigiile împinse pe panta dinspre N. Au mai rămas
in situ doar complexele adâncite, aşa cum a fost cel identificat
în partea nordică a secţiunii S1.
S1C1 (Locuinţă adâncită). Este vorba de un complex adâncit,
păstrat doar parţial, întrucât partea lui superioară a fost
afectată de buldozer, iar extremitatea nordică de eroziune; s-a
păstrat pe o lungime de cca. 4,50 m, pe direcţia N-S, cu
accesul dinspre S, identificându-se un stâlp central de
susţinere şi altul spre marginea de N. În interior, în partea
cercetată, nu s-au găsit nici un fel de amenajări şi nici instalaţii
de încălzit. S-ar putea să fie vorba de o locuinţă adâncită, dacă
avem în vedere pragul, cei doi stâlpi şi unele materiale din
groapă (fragmente de vase ceramice, de râşniţă, de vetre şi de
pereţi arşi); desigur, marea majoritate a acestor vestigii sunt
ulterioare posibilei locuiri, când groapa a fost umplută cu
pământ din jur şi deşeuri. În umplutura de culoare cenuşie a
complexului adâncit s-au identificat fragmente de vase
ceramice dacice în cantitate moderată, marea majoritate
modelate cu mâna (multe borcane, puţine ceşti, căni, străchini,
castroane, căni), unele prevăzute cu proeminenţe şi butoni
pentru manevrare, decorate cu brâie alveolare ori crestate,
câteodată incizii; doar câteva fragmente, majoritatea cenuşii,
sunt modelate cu roata, dar e dificil de precizat tipurile. Toate
tipurile de vase identificate sunt caracteristice olăriei dacice din
sec. I a.Chr.-I p.Chr.
În pământul împins de buldozer pe panta dinspre N s-au
descoperit, pe lângă fragmentele de vase dacice, şi câteva
fragmente de vase aparţinând culturii Coţofeni; rezultă, deci,
că şi pe Platou a existat o sporadică locuire din această epocă.
Se poate aprecia că doar în partea de SV a platoului a
rămas o zonă importantă care n-a fost afectată de excavaţiile
şi de nivelarea cu buldozerul, sector spre care se vor îndrepta
săpăturile viitoare.
Terasa I-a. S-a trasat o secţiune, S2 = 20 x 2 m, aprox. pe
direcţia N-S, atât pentru a identifica eventuale vestigii
arheologice, cât şi pentru a racorda vechile săpături la
ridicarea topografică. Întrucât nu s-a încheiat săpătura în
secţiune nu se pot emite concluzii ferme, ci se pot face doar
unele aprecieri preliminare. În partea de N a secţiunii nu s-au
descoperit complexe de locuire, ci doar câteva fragmente de
vase Coţofeni. Doar între m. 11-17, în partea nordică a
secţiunii, s-a observat o concentrare mai mare de materiale
arheologice, ceea ce ar putea indica un complex, situat, în
majoritate, la E de S2. În suprafaţa săpată s-au descoperit
fragmente de vase dacice în cantitate moderată, modelate
îndeosebi cu mâna, de la tipuri de vase din sec. I a.Chr. - I
p.Chr. Dintre piesele individuale menţionăm un vârf piramidal
de săgeată şi o cataramă, ambele din fier.
Terasa de N. Întrucât într-o anumită parte de pe latura de N a
promontoriului s-a observat o zonă aplatizată, ce prezenta