pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
The archaeological material mostly consists of pottery and
construction materials. The items from the 5 th – 6 th centuries
A.D. consists of pottery fragments, animal bones and building
material. We mention that the pottery is fragmentary, with no
complete vase, and it was usually made of a thicker paste. The
pottery is specific to the Late Roman period, mostly pots and
amphora fragments.
3. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa
Punct: Ispanaru (sat dispărut)
Cod sit: 60892.13
Autorizaţia de evaluare de teren nr. 9/2006
Colectiv: Cristian Olariu (FIB), Mihai Severus Ionescu
(Baza aeriană 90 Otopeni), studenţi FIB
A fost iniţiată o cercetare în satul părăsit Ispanaru, aflat la
cca. 7 km NV de Adamclisi. Aici a fost curăţat şi fotografiat un
apeduct roman tip canalis structilis, orientat cca. E-V, databil în
antichitatea târzie, ca şi un apeduct turcesc format din tubuli.
De asemenea, în urma cercetărilor de teren, unde s-au
identificat fragmente ceramice care datau din perioadele
Latène, elenistică, romană, romano-bizantină şi medievală
timpurie, s-a iniţiat deschiderea unei secţiuni, S1, orientată E-
V, cu dimensiunile de 4 x 2 m, pe platoul care domină valea
cişmelei. Din păcate, timpul scurt avut la dispoziţie nu ne-a
permis adâncirea în această secţiune. Rămâne ca pe viitor să
fie continuată cercetarea.
4. Adâncata, com. Adâncata, jud. Suceava
Punct: Sub Pădure
Cod sit: 146806.04
Autorizaţia de evaluare de teren nr. 7/2006
Colectiv: Mircea Ignat, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu,
Vasile Budui (UŞtcM Suceava) Bogdan Petru Niculică,
Ion Mareş (CMB Suceava)
În perioada 3 iulie – 12 august 2006, conform autorizaţiei
de evaluare de teren eliberată de MCC şi în baza protocolului
de colaborare ştiinţifică existent între CMB Suceava şi UŞtcM
Suceava (Facultatea de Istorie şi Geografie) din 12 iunie 2006,
a fost desfăşurată activitatea de evaluare de teren a sitului
arheologic Adâncata Sub Pădure, respectiv a aşezării datând
din perioada mijlocie a epocii bronzului, aparţinând culturii
Komariv, contemporană cu necropola tumulară amplasată în
imediata vecinătate a acestui sit, la mai puţin de 300 m SV,
cercetată de cele două instituţii sus amintite, în perioada 2001-
2005.
Situl a fost descoperit în timpul cercetărilor de suprafaţă
mai vechi (2001), materialele rezultate în urma cercetărilor de
suprafaţă fiind gestionate în prezent de CMB Suceava.
Obiectivele evaluării de teren au fost acelea de a delimita
precis zona cu descoperiri arheologice şi executarea unor
sondări preliminare, în vederea fundamentării, în viitorul
apropiat, a unui proiect de cercetare sistematică. Cercetarea
de evaluare din vara anului 2006 a constat în stabilirea
31
stratigrafiei, determinarea complexelor de locuire şi analizarea
preliminară a materialelor arheologice descoperite în săpătura
propriu-zisă şi pe suprafaţa sitului, în raport cu cele găsite în
necropolă, dar şi cu cele din alte situri din ţara noastră, precum
cele de la Siliştea, com. Români (jud. Neamţ), Călugăreni -
Grădini (jud. Suceava), Prăjeni (jud. Botoşani) etc. Trebuie
amintit, în acest context, faptul că necropola tumulară de la
Adâncata - Imaş este singura cercetată după 1990 în ţara
noastră, aparţinând culturii Komariv, parte integrantă a marelui
complex cultural Trzciniec - Komariv - Bilij-Potik - Costişa, iar
prin investigarea aprofundată şi interdisciplinară a aşezării
urmărim conceperea unei monografii complexe, în care să fie
tratate atât rezultatele cercetărilor din necropolă cât şi cele
privind aşezarea contemporană.
Săpăturile arheologice pe care dorim să le începem în
aşezarea din punctul Adâncata - Sub Pădure sunt necesare în
contextul în care cercetările fructuoase din necropola din
punctul Imaş au furnizat date importante privind ritul şi ritualul
funerar al comunităţii de tip Komariv de la Adâncata.
Necropola a fost cercetată în perioada 2001-2005, fiind
investigaţi exhaustiv 11 tumuli.
În timpul cercetărilor de suprafaţă întreprinse în mod
repetat, în cursul campaniilor de cercetare sistematică a
necropolei de la Adâncata - Imaş, în zonele limitrofe de N şi
NE a spaţiului ocupat de tumulii care alcătuiesc necropola, au
fost descoperite numeroase unelte de silex întregi şi
fragmentare precum şi fragmente ceramice care, pe baza
analizei tipologice, au fost încadrate în epoca bronzului, iar pe
baza similitudinilor cu ceramica găsită în necropolă, au fost
considerate contemporane cu acestea.
În primul rând, trebuie subliniat faptul că aşezarea la care
ne referim este situată pe un mic promontoriu - delimitat de
văile adânci de până la 5-7 m, a două pâraie cu caracter
sezonier - până nu demult acoperit, în cea mai mare parte, de
o pădure care a fost defrişată. Pe suprafaţa de cca 4 ha a
aşezării se pot observa două mici ridicături de pământ, de
formă oval-circulară, cu diametrele de aprox. 10-12 m. Nu
excludem posibilitatea existenţei a doi tumuli aplatizaţi, fapt pe
care îl considerăm extrem de interesant şi care impune o
atenţie deosebită în abordarea viitoarelor cercetări.
În privinţa metodelor şi tehnicilor folosite, conform normelor
actuale utilizate în cercetările de tip evaluare de teren,
menţionăm că au fost uzitate atât cele non-distructive, de
genul perieghezei, dar şi distructive, precum: carotarea
geologică a sitului, sondaje stratigrafice manuale şi secţiuni
(casete) stratigrafice manuale. Astfel, de pe suprafaţa sitului a
fost recuperată o însemnată cantitate de ceramică specifică
epocii bronzului şi diverse unelte din silex, întregi şi
fragmentare. Nu s-a reuşit trasarea unor secţiuni magistrale
care să traverseze situl E-V sau N-S, aceasta fiind posibilă
doar în condiţiile unui viitor caracter sistematic al cercetării şi
desigur a unei finanţări pe măsură.
În ceea ce priveşte rezultatele evaluării de teren, trebuie
precizat de la bun început că au fost trasate următoarele
secţiuni şi casete: SI (20 x 1,50 m, orientată E-V), respectiv C1
(6,20 x 5 m), C2 (6 x 6 m), ulterior extinsă la dimensiunile de 6
x 8 m, C3 (5 x 4 m), C4-9 (4 x 4 m). Dacă secţiunea SI a fost
trasată la cca. 30 m N de marginea sudică a aşezării, C1-7 au
fost deschise chiar pe marginea respectivă, în timp ce casetele
C8-9 au fost săpate în interiorul aşezării, la 60 m N de aceeaşi
margine sudică a aşezării, în apropierea unei ridicături de
pământ de formă oval-circulară, care am presupus că ar