pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
<strong>15</strong>7. Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud.<br />
Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]<br />
Punct: proprietatea Brăilă Mircea<br />
Cod sit: 91063.xx<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.<br />
131/2006<br />
Colectiv: Gică Băeştean, Cătălin Delinescu (MCDR<br />
Deva)<br />
Terenul se află în intravilanul satului, la <strong>15</strong>0 m V faţă de<br />
forul Coloniei Dacica Sarmizegetusa, la S faţă de DN 68.<br />
Construcţia se va întinde pe o suprafaţă mai mare, dar<br />
folosindu-se de structurile existente. Totuşi, pe o suprafaţă de<br />
10,30 x 6,<strong>15</strong> m se vor turna betoane, iar pe o suprafaţă de 2 x<br />
1 m se intenţionează să se amenajeze o fossa septica.<br />
Am deschis două secţiuni, S1= 8 x 2 m, orientată E-V şi<br />
S2= 2 x 1 m, orientată N-S.<br />
S1 se află la aprox. 25 m faţă de râul ce traversează satul<br />
de la S spre N. Primele două straturi ţin de folosirea terenului<br />
în scopuri agricole şi aducerea de pământ evacuat din zona<br />
forului pentru nivelare. Sub aceste două niveluri urmează<br />
stratul cu numărul 3, surprins doar în profilul de S, care se<br />
compune din nisip şi dărâmătură (fragmente de cărămizi, ţigle,<br />
etc.) şi are o gr. de 0,10-0,<strong>15</strong> m. Sub stratul 3 se delimitează<br />
pe toată lungimea secţiunii un nivel de demolare foarte<br />
consistent, care se compune din bolovani de râu amestecaţi cu<br />
dărâmătură de acoperiş, fragmente de tegula mammata şi<br />
bucăţi variate de paviment ceramic. În profilele de E şi V<br />
corespunzător acestui strat notat de noi cu cifra 4, au fost<br />
surprinse lespezi mari de piatră (posibil de la drumuri) şi<br />
blocuri de marmură. Pe două dintre aceste blocuri au fost<br />
surprinse orificii cu d de aprox. 0,10 m, ce ne dovedesc faptul<br />
că provin de la un prag al unei intrări. Posibil ca şi celelalte<br />
fragmente să provină de la acelaşi prag.<br />
În jumătatea de E a secţiunii s-a reliefat o masă de lut de<br />
culoare galben, ce prezenta la partea superioară bolovani de<br />
râu.<br />
În S2 situaţia stratigrafică este asemănătoare, iar în ceea<br />
ce priveşte materialul arheologic descoperit ar fi de amintit un<br />
opaiţ.<br />
Toate aceste constatări ne fac să credem că ne aflăm în<br />
grădina unei case din interiorul oraşului. Materialul arheologic<br />
este destul de sărac, pe lângă fragmentele de ceramică<br />
uzuală, ar mai fi de remarcat un fragment de vas din piatră<br />
precum şi absenţa totală a cuielor de fier sau a oricăror piese<br />
mărunte de bronz.<br />
<strong>15</strong>8. Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud.<br />
Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]<br />
Punct: proprietatea Oproni Cornel<br />
Cod sit: 91063.xx<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.<br />
434/2006<br />
Colectiv: Gică Băeştean (MCDR Deva)<br />
Terenul se află în intravilanul satului, la V faţă de forul<br />
Coloniei Dacica Sarmizegetusa (în afara zidurilor de incintă ale<br />
309<br />
oraşului), la S faţă de DN 68. Pe locul respectiv au existat<br />
construcţii mai vechi, din care s-a mai păstrat o pivniţă.<br />
Pe locul destinat construcţiei am deschis două c. C1 şi C2=<br />
5 x 2 m, orientate N-S, cu un martor de 0,50 m între ele. Pe<br />
locul unde se va amenaja fossa septica am trasat c. C3= 2 x 2<br />
m.<br />
Din punct de vedere stratigrafic situaţia este asemănătoare<br />
în cele trei unităţi de săpătură. În C3 sub glie, notată cu cifra 1,<br />
se delimitează stratul cu numărul 2, format din pământ de<br />
culoare gri-gălbui, sub care apare lutul galben (notat cu cifra 3)<br />
şi bolovani de dimensiuni mari. În colţul de SE, tăind starturile<br />
2 şi 3, se delimitează groapa G1, surprinsă în profilele de E şi<br />
de S. Groapa pare a fi umplută tot cu stratul 2, doar că în<br />
componenţă mai apar arsură şi fragmente ceramice moderne.<br />
În C1 şi C2 stratul 2 este înlocuit de stratul 4, de culoare<br />
brun-cenuşie, în care apar bucăţi de mortar şi fragmente<br />
ceramice moderne, corespunzătoare construcţiei mai vechi (de<br />
la care se mai păstrează pivniţa, surprinsă în C1, profilul de V).<br />
În zona cercetată nu au fost scoase la iveală urme romane.<br />
Un semn de întrebare se ridică în legătură cu bolovanii de<br />
dimensiuni mari. Întrucât ne aflăm în imediata apropiere a<br />
zidului de V al oraşului, ar putea reprezenta materialul de<br />
construcţie pentru acesta.<br />
<strong>15</strong>9. Satu Mare, jud. Satu Mare<br />
Punct: Piaţa de vechituri<br />
Cod sit: 136492.02<br />
Autorizaţia de supraveghere arheologică nr. 313/2006<br />
Colectiv: Péter Levente Szőcs - responsabil, Liviu Marta,<br />
Astaloş Ciprian, Zoltan Kadas, Cristian Virag (MJ Satu<br />
Mare)<br />
În data de 7 septembrie 2006, specialiştii Muzeului<br />
Judeţean Satu Mare au fost sesizaţi despre descoperirea unor<br />
oase umane, găsite cu ocazia lucrărilor de modernizare la<br />
Piaţa de Vechituri (Satu Mare, str. Gh. Bariţiu, nr. 2). A fost<br />
executat o verificare de teren şi s-a constatat că lucrările au<br />
deranjat un cimitir. Pentru documentarea şi cercetarea<br />
mormintelor deranjate au fost sistate lucrările şi au fost<br />
documentate mormintele descoperite. Lucrările au fost<br />
supravegheate în continuare de specialiştii Muzeului Judeţean<br />
Satu Mare.<br />
În momentul sesizării Muzeului Judeţean Satu Mare, pe<br />
suprafaţa afectată de proiect (cca. 1000 m 2 ) a fost amenajată,<br />
până la ad. de 0,4 m de la nivelul de călcare actual, o şapă de<br />
pietriş pentru baza planşeului de beton şi au fost săpate<br />
mecanic două şanţuri paralele de canalizare de câte 0,8 m l, în<br />
L de 60 m şi ad. de 1,5 m. Oasele umane au fost descoperite<br />
în cursul săpării mecanice. Cercetarea arheologică a propus<br />
identificarea complexelor (în principal morminte de inhumaţie)<br />
deranjate, documentarea lor şi – în măsura posibilităţii –<br />
cercetarea lor integrală. Oasele din morminte şi inventarul lor a<br />
fost recuperate şi au fost depozitate la Muzeul Judeţean Satu<br />
Mare, împreună cu documentaţia de şantier.<br />
În profilul şi fundul şanţurilor de canalizare au fost<br />
identificate gropile de mormânt care au fost delimitate şi<br />
documentate grafic şi fotografic. S-a trecut la cercetarea prin<br />
săpătură manuală şi documentarea a mormintelor nederanjate<br />
şi a celor din porţiunea dintre cele două şanţuri de canalizare.