pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
unei troncaturi amenajată prin retuşă directă, abruptă, foarte<br />
fină. Lama aparţine unui stadiu avansat al debitajului,<br />
prezentând pe faţa dorsală negativul de desprindere al unei<br />
lamele. Marginile paralele ale lamei poartă mici desprinderi<br />
accidentale.<br />
Piesa 2 este un grattoir amenajat pe capătul distal al unei<br />
lame din silex calcinat, cu profil drept, trapezoidală în<br />
secţiunea transversală (dimensiuni: 21 mm lungime, <strong>15</strong> mm<br />
lăţime, 4 mm grosime). Frontul activ formează un unghi de 65°<br />
cu planul suportului şi este amenajat prin retuşă directă,<br />
semiabruptă. Iniţial, frontul activ ocupa probabil toată lăţimea<br />
piesei (<strong>15</strong> mm), însă desprinderea care afectează faţa dorsală<br />
a uneltei a lăsat vizibilă o suprafaţă de 11mm a acestuia. Pe<br />
faţa dorsală a piesei se poate observa negativul unei<br />
desprinderi lamelare anterioare. Starea avansată de<br />
exfoliere/degradare a piesei face greu de precizat cauzele şi<br />
tipul fracturii care a afectat lama-suport sau existenţa altor<br />
amenajări. Piesa 3 este un fragment proximal de lamă<br />
„réfléchie” din silex calcinat, cu profil aprox. rectiliniu, cu<br />
marginile aprox. paralele afectate de desprinderi accidentale,<br />
trapezoidală în secţiunea transversală (dimensiuni: lungimea<br />
24 mm, irelevantă din cauza fracturii, lăţime 24 mm, grosime<br />
7,5 mm, lăţime talon 6 mm). Talonul este drept, iar percuţia<br />
este directă realizată cu un percutor dur. Suprafaţa dorsală<br />
afectată de negative de desprindere anterioare aparţinând<br />
unor lamele (două „réfléchies” din sens opus; una din acelaşi<br />
sens de debitaj). Nervurile de pe faţa dorsală sunt netezite.<br />
Posibilitate: lama poate fi desprinsă în scopul reamenajării<br />
suprafeţei de debitaj a nucleului. [Cristian Ţuţu]<br />
Cercetările geofizice<br />
Cercetările geofizice (magnetometrie, GPR şi<br />
electrometrie) au fost finanţate de Society of Exploration<br />
Geophysicists (SEG), şi realizate în colaborare cu Stanford<br />
University şi Universitatea Bucureşti, Secţia Geofizică. Harta<br />
topografică şi măsurătorile cu staţia totală au fost realizate de<br />
către Emil Tănasie, cu echipament al firmei de geofizică<br />
Brantax (Bucureşti). [Laura Dietrich, Oliver Dietrich]<br />
Magnetometrie<br />
Prospecţiunea geomagnetică a fost proiectată pentru a<br />
caracteriza condiţiile şi conţinutul subteran al sitului, în special<br />
elemente arhitecturale (cuptoare, vetre, şanţuri, gropi sau<br />
aglomerări de chirpic). Instrumentul utilizat în cadrul acestor<br />
măsurători este un gradiometru GRAD601 Fluxgate Bartington<br />
cu un metru distanţă între cei doi senzori de măsură şi<br />
rezoluţie de 0.1 nT. Gradiometrul este proiectat pentru a<br />
elimina variaţiile diurne şi asigură o rezoluţie mai buna<br />
fenomenelor mici din apropierea suprafeţei solului. Suprafaţa<br />
măsurată a fost împărţită în funcţie de suprafaţa topografică<br />
astfel:11 griduri de 30 x 30 m, 5 griduri de 20 x 20 m, 5 griduri<br />
de 20 x 30 m şi 1 grid de 10 x 20 m. Metoda de măsurare a<br />
fost zig-zag cu o densitate de 8 măsurători pe metru şi cu un<br />
interval de colectare al datelor de 1 m între traverse. Au fost<br />
identificate în jur de 60 de anomalii cu dimensiuni cuprinse<br />
între 30 cm - 2 m, care au forme rotunde şi ovale şi au valori<br />
ale susceptibilităţii magnetice cuprinse între +77.1 nT şi – 86.1<br />
nT. Acestea pot sugera existenţa unor cuptoare, vetre, gropi cu<br />
ceramică arsă.[Iulian Voinescu]<br />
Georadar (GPR)<br />
Metoda GPR a fost aplicată pentru a depista anomalii,<br />
manifestate sub forma discontinuităţilor în straturile geologice.<br />
Aparatura folosită a fost sistemul GPR pulseEKKO 1000.<br />
Aparatul este alcătuit dintr-un emiţător radar şi un receptor.<br />
302<br />
Emiţătorul radar produce un puls scurt de energie<br />
electromagnetică de frecvenţă foarte înaltă pe care o transmite<br />
în sol. Pe măsură ce unda pătrunde în sol, dacă întâlneşte un<br />
obiect sau o suprafaţă cu proprietăţi electrice diferite, o parte<br />
din energia sa va fi reflectată către suprafaţă iar altă parte din<br />
energie va continua să străbată subsolul. Unda reflectată către<br />
suprafaţă este captată de către antena-receptor şi înregistrată.<br />
Pe baza înregistrărilor, se evaluează timpul de propagare al<br />
acestui impuls de la suprafaţa solului la limita reflectatoare şi<br />
din nou la suprafaţă. Prin prelucrarea acestor timpi de reflexie<br />
se realizează imagini (radargrame) ale mediului sondat. Pe<br />
situl arheologic de la Rotbav, măsurătorile GPR au fost<br />
efectuate cu 10 griduri de dimensiuni diferite amplasate pe<br />
principalele anomalii magnetice. Acest lucru a avut ca scop<br />
corelarea rezultatelor obţinute din GPR cu cele obţinute din<br />
prospecţiunea magnetică. [Andrei Carp Rusu]<br />
Pl. 61<br />
Note:<br />
1. Alte figurine antropomorfe din cultura Wietenberg au fost<br />
descoperite la: Agrişteu (Lazăr 1995, 74, pl. LIX/30-31),<br />
Derşida (una, Boroffka 1994, 37, nr. 162, Taf. 67,4), Nicoleni<br />
(trei, Boroffka 1994, 59, nr. 293), Sighişoara, „Dealul Turcului“<br />
(cel puţin 4, Horedt u.a. 1971, Abb. 58.22, 25-27), Ţelna „Pe<br />
coastă“ (una, Boroffka 1994, 83f., nr. 448, Taf. 135, 6).<br />
2. T. Soroceanu, A. Retegan, Neue spätbronzezeitliche Funde<br />
im Norden Rumäniens, Dacia NS 25, 1981, 195-229.<br />
Bibliografie:<br />
Nikolaus G. O. Boroffka, Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag<br />
zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa,<br />
Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie 19<br />
(Bonn 1994).<br />
O. Dietrich, L. Dietrich, Observaţii privind descoperirile cu<br />
caracter funerar din epoca bronzului de la Rotbav, com.<br />
Feldioara, jud. Braşov, Cumidava 2006 (sub tipar).<br />
K. Horedt, C. Seraphim, Die prähistorische Ansiedlung auf<br />
dem Wietenberg bei Sighişoara-Schässburg. Antiquitas R. 3,<br />
10, Bonn 1971.<br />
V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş<br />
1995.<br />
Jürg Leckebusch, Die Anwendung des Bodenradars (GPR) in<br />
der archäologischen Prospektion. 3D- Visualisierung und<br />
Interpretation. Internationale Archäologie. Naturwissenschaft<br />
und Technologie 3, 2001.<br />
Rotbav „La Pârâuţ”, com. Feldioara, jud. Braşov,CCA 2005,<br />
302-304, nr.160, pl. 59.<br />
T. Soroceanu, A. Retegan, Neue spätbronzezeitliche Funde im<br />
Norden Rumäniens, Dacia NS 25, 1981, 195-229.<br />
Benno Zickgraf, Geomagnetische und geoelektrische<br />
Prospektion in der Archäologie. Systematik- Geschichte-<br />
Anwendung. Internationale Archäologie. Naturwissenschaft<br />
und Technologie 2, 1999.<br />
Zusammenfassung:<br />
Die Ausgrabungstätigkeit konzentrierte sich im Jahre 2006<br />
auf die Erweiterung des im Vorjahr angelegten Schnittes IX im<br />
Zentrum des Siedlungsareals. Um einen Eindruck von der<br />
Struktur des Platzes zu erhalten, soll hier in einem Raster von<br />
5 x 5 m großen Flächen, zwischen denen zunächst 1 m breite<br />
Profilstege stehen bleiben, eine möglichst große Gesamtfläche<br />
untersucht werden. In den zwei neu angelegten Schnitten und