23.12.2014 Views

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

unei troncaturi amenajată prin retuşă directă, abruptă, foarte<br />

fină. Lama aparţine unui stadiu avansat al debitajului,<br />

prezentând pe faţa dorsală negativul de desprindere al unei<br />

lamele. Marginile paralele ale lamei poartă mici desprinderi<br />

accidentale.<br />

Piesa 2 este un grattoir amenajat pe capătul distal al unei<br />

lame din silex calcinat, cu profil drept, trapezoidală în<br />

secţiunea transversală (dimensiuni: 21 mm lungime, <strong>15</strong> mm<br />

lăţime, 4 mm grosime). Frontul activ formează un unghi de 65°<br />

cu planul suportului şi este amenajat prin retuşă directă,<br />

semiabruptă. Iniţial, frontul activ ocupa probabil toată lăţimea<br />

piesei (<strong>15</strong> mm), însă desprinderea care afectează faţa dorsală<br />

a uneltei a lăsat vizibilă o suprafaţă de 11mm a acestuia. Pe<br />

faţa dorsală a piesei se poate observa negativul unei<br />

desprinderi lamelare anterioare. Starea avansată de<br />

exfoliere/degradare a piesei face greu de precizat cauzele şi<br />

tipul fracturii care a afectat lama-suport sau existenţa altor<br />

amenajări. Piesa 3 este un fragment proximal de lamă<br />

„réfléchie” din silex calcinat, cu profil aprox. rectiliniu, cu<br />

marginile aprox. paralele afectate de desprinderi accidentale,<br />

trapezoidală în secţiunea transversală (dimensiuni: lungimea<br />

24 mm, irelevantă din cauza fracturii, lăţime 24 mm, grosime<br />

7,5 mm, lăţime talon 6 mm). Talonul este drept, iar percuţia<br />

este directă realizată cu un percutor dur. Suprafaţa dorsală<br />

afectată de negative de desprindere anterioare aparţinând<br />

unor lamele (două „réfléchies” din sens opus; una din acelaşi<br />

sens de debitaj). Nervurile de pe faţa dorsală sunt netezite.<br />

Posibilitate: lama poate fi desprinsă în scopul reamenajării<br />

suprafeţei de debitaj a nucleului. [Cristian Ţuţu]<br />

Cercetările geofizice<br />

Cercetările geofizice (magnetometrie, GPR şi<br />

electrometrie) au fost finanţate de Society of Exploration<br />

Geophysicists (SEG), şi realizate în colaborare cu Stanford<br />

University şi Universitatea Bucureşti, Secţia Geofizică. Harta<br />

topografică şi măsurătorile cu staţia totală au fost realizate de<br />

către Emil Tănasie, cu echipament al firmei de geofizică<br />

Brantax (Bucureşti). [Laura Dietrich, Oliver Dietrich]<br />

Magnetometrie<br />

Prospecţiunea geomagnetică a fost proiectată pentru a<br />

caracteriza condiţiile şi conţinutul subteran al sitului, în special<br />

elemente arhitecturale (cuptoare, vetre, şanţuri, gropi sau<br />

aglomerări de chirpic). Instrumentul utilizat în cadrul acestor<br />

măsurători este un gradiometru GRAD601 Fluxgate Bartington<br />

cu un metru distanţă între cei doi senzori de măsură şi<br />

rezoluţie de 0.1 nT. Gradiometrul este proiectat pentru a<br />

elimina variaţiile diurne şi asigură o rezoluţie mai buna<br />

fenomenelor mici din apropierea suprafeţei solului. Suprafaţa<br />

măsurată a fost împărţită în funcţie de suprafaţa topografică<br />

astfel:11 griduri de 30 x 30 m, 5 griduri de 20 x 20 m, 5 griduri<br />

de 20 x 30 m şi 1 grid de 10 x 20 m. Metoda de măsurare a<br />

fost zig-zag cu o densitate de 8 măsurători pe metru şi cu un<br />

interval de colectare al datelor de 1 m între traverse. Au fost<br />

identificate în jur de 60 de anomalii cu dimensiuni cuprinse<br />

între 30 cm - 2 m, care au forme rotunde şi ovale şi au valori<br />

ale susceptibilităţii magnetice cuprinse între +77.1 nT şi – 86.1<br />

nT. Acestea pot sugera existenţa unor cuptoare, vetre, gropi cu<br />

ceramică arsă.[Iulian Voinescu]<br />

Georadar (GPR)<br />

Metoda GPR a fost aplicată pentru a depista anomalii,<br />

manifestate sub forma discontinuităţilor în straturile geologice.<br />

Aparatura folosită a fost sistemul GPR pulseEKKO 1000.<br />

Aparatul este alcătuit dintr-un emiţător radar şi un receptor.<br />

302<br />

Emiţătorul radar produce un puls scurt de energie<br />

electromagnetică de frecvenţă foarte înaltă pe care o transmite<br />

în sol. Pe măsură ce unda pătrunde în sol, dacă întâlneşte un<br />

obiect sau o suprafaţă cu proprietăţi electrice diferite, o parte<br />

din energia sa va fi reflectată către suprafaţă iar altă parte din<br />

energie va continua să străbată subsolul. Unda reflectată către<br />

suprafaţă este captată de către antena-receptor şi înregistrată.<br />

Pe baza înregistrărilor, se evaluează timpul de propagare al<br />

acestui impuls de la suprafaţa solului la limita reflectatoare şi<br />

din nou la suprafaţă. Prin prelucrarea acestor timpi de reflexie<br />

se realizează imagini (radargrame) ale mediului sondat. Pe<br />

situl arheologic de la Rotbav, măsurătorile GPR au fost<br />

efectuate cu 10 griduri de dimensiuni diferite amplasate pe<br />

principalele anomalii magnetice. Acest lucru a avut ca scop<br />

corelarea rezultatelor obţinute din GPR cu cele obţinute din<br />

prospecţiunea magnetică. [Andrei Carp Rusu]<br />

Pl. 61<br />

Note:<br />

1. Alte figurine antropomorfe din cultura Wietenberg au fost<br />

descoperite la: Agrişteu (Lazăr 1995, 74, pl. LIX/30-31),<br />

Derşida (una, Boroffka 1994, 37, nr. 162, Taf. 67,4), Nicoleni<br />

(trei, Boroffka 1994, 59, nr. 293), Sighişoara, „Dealul Turcului“<br />

(cel puţin 4, Horedt u.a. 1971, Abb. 58.22, 25-27), Ţelna „Pe<br />

coastă“ (una, Boroffka 1994, 83f., nr. 448, Taf. 135, 6).<br />

2. T. Soroceanu, A. Retegan, Neue spätbronzezeitliche Funde<br />

im Norden Rumäniens, Dacia NS 25, 1981, 195-229.<br />

Bibliografie:<br />

Nikolaus G. O. Boroffka, Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag<br />

zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa,<br />

Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie 19<br />

(Bonn 1994).<br />

O. Dietrich, L. Dietrich, Observaţii privind descoperirile cu<br />

caracter funerar din epoca bronzului de la Rotbav, com.<br />

Feldioara, jud. Braşov, Cumidava 2006 (sub tipar).<br />

K. Horedt, C. Seraphim, Die prähistorische Ansiedlung auf<br />

dem Wietenberg bei Sighişoara-Schässburg. Antiquitas R. 3,<br />

10, Bonn 1971.<br />

V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş<br />

1995.<br />

Jürg Leckebusch, Die Anwendung des Bodenradars (GPR) in<br />

der archäologischen Prospektion. 3D- Visualisierung und<br />

Interpretation. Internationale Archäologie. Naturwissenschaft<br />

und Technologie 3, 2001.<br />

Rotbav „La Pârâuţ”, com. Feldioara, jud. Braşov,CCA 2005,<br />

302-304, nr.160, pl. 59.<br />

T. Soroceanu, A. Retegan, Neue spätbronzezeitliche Funde im<br />

Norden Rumäniens, Dacia NS 25, 1981, 195-229.<br />

Benno Zickgraf, Geomagnetische und geoelektrische<br />

Prospektion in der Archäologie. Systematik- Geschichte-<br />

Anwendung. Internationale Archäologie. Naturwissenschaft<br />

und Technologie 2, 1999.<br />

Zusammenfassung:<br />

Die Ausgrabungstätigkeit konzentrierte sich im Jahre 2006<br />

auf die Erweiterung des im Vorjahr angelegten Schnittes IX im<br />

Zentrum des Siedlungsareals. Um einen Eindruck von der<br />

Struktur des Platzes zu erhalten, soll hier in einem Raster von<br />

5 x 5 m großen Flächen, zwischen denen zunächst 1 m breite<br />

Profilstege stehen bleiben, eine möglichst große Gesamtfläche<br />

untersucht werden. In den zwei neu angelegten Schnitten und

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!