pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
exterioare sunt parţial distruse. Există însă, în cadrul
necropolei, zone în care au avut loc şi importante intervenţii
ulterioare.
În cazul a mai mult de două treimi din totalul mormintelor
(228 de cazuri) au fost observate intervenţii ulterioare asupra
gropii mormântului.
Repartiţia mormintelor în planul necropolei
S-a remarcat o concentrare a mormintelor în partea de NV
a necropolei, la intervale cuprinse între 0,30 m şi 3,00 m. În
restul necropolei distanţa dintre morminte este oarecum
constantă, de obicei la intervale cuprinse între 1,50 m şi 2,00
m.
Orientarea gropilor mormintelor nu prezintă diferenţe
majore, constatându-se, la prima vedere, o predilecţie pentru
axa NV–SE (148 de morminte). Se înregistrează, în unele
cazuri, uşoare deviaţii spre N sau spre V de la această axă,
însă acestea nu sunt majore. Au fost observate şi cazuri când
mormintele sunt orientate E–V (48 de cazuri) sau NE–SV (24
de cazuri), fără însă a constitui grupuri aparte în cadrul
necropolei.
Groapa sepulcrală
Groapa este practicată de la adâncimi variabile în raport cu
nivelul actual de călcare, de la –0,10 până la –0,80 m (pământ
afânat, de culoare brun-negricioasă şi stratul de pământ lutos,
galben). În cazul mormintelor tumulare gropile sunt acoperite,
în interiorul ringului, cu o manta de lut galben tasat. Sunt
înregistrate şi cazuri în care gropile sunt acoperite cu o manta
compactă din pietre de mici dimensiuni.
Profilul şi tratamentul gropilor sepulcrale, ca şi modul de
depunere a reziduurilor cremaţiei oferă posibilitatea încadrării
în patru tipuri.
I. Gropi arse cu treaptă - 99 de morminte.
În majoritatea cazurilor pereţii gropii sunt verticali sau uşor
evazaţi (de formă trapezoidală), platforma plată şi etajul inferior
al gropii de formă rectangulară. În funcţie de structura
geomorfologică a solului şi de configuraţia pantei se constată o
adaptare a modului de amenajare a gropii funerare în funcţie
de aceste caracteristici. Astfel se constată situaţii în care
pereţii gropii sunt verticali sau uşor înclinaţi, însă platforma nu
este perfect plată. Aceste cazuri sunt determinate de
compoziţia geomorfologică a stratului în care este săpată
groapa mormântului, respectiv stratul fiind impregnat cu blocuri
de gresie. În alte cazuri groapa este săpată pe panta naturală,
existând un decalaj de nivel între laturi.
Dimensiunile acestor gropi sunt variabile, cu lungimi de
1,42–3,60 m, lăţimi de 0,92–1,95 m, iar stratul de reziduuri ale
cremaţiei este dispus unitar, de obicei în interiorul etajului
inferior. De asemenea, sunt vizibile şi pe platformă urme de
cărbune de lemn în amestec cu cenuşă şi oase calcinate. În
unele cazuri etajul inferior este marcat, la rândul său, de pietre
dispuse pe contur.
II. Gropi arse fără treaptă — 214 de morminte.
Gropile de acest tip au în general dimensiuni mai mici şi se
încadrează în două subtipuri, în funcţie de profilul acestora:
a) cu pereţii uşor evazaţi şi fundul plat (de formă trapezoidală
în secţiune).
b) gropi de formă albiată.
Predominant este primul tip, aici integrându-se majoritatea
mormintelor descoperite în cadrul necropolei.
Pereţii şi fundul gropii prezintă în majoritatea cazurilor o
crustă de arsură de culoare roşie portocalie, cu grosimi
variabile (0,01–0,04 m). În unele cazuri, arsura pereţilor nu
este consistentă sau continuă.
Stratul de reziduuri ale cremaţiei de pe fundul gropii este
de asemenea variabil (de la 0,01–0,02 m până la 0,30–0,40
m).
III. Gropi nearse de formă rectangulară — 5 morminte.
Resturile cremaţiei, cu un posibil tratament intermediar de
separare parţială de reziduurile de lemn arse, sunt depuse
direct în groapă, după care complexul funerar este sigilat.
IV. Morminte cu resturile cremaţiei depuse în anumite tipuri de
recipient - 3 morminte.
Este vorba de morminte în care resturile cremaţiei,
separate de reziduurile cremaţiei sunt depuse în recipiente
ceramice (urne) sau de piatră (cistae).
Amenajări exterioare gropii sepulcrale
Prezenţa structurilor şi amenajărilor exterioare gropilor
mormintelor este una dintre caracteristicile acestei necropole.
Astfel, sunt întâlnite atât forma simplă a ringului de piatră, cât
şi cea complexă a incintei funerare. Au fost identificate şi
cercetate parţial trei incinte funerare, dintre care una se
individualizează printr-un sistem elaborat de edificare (Incinta
funerară nr. 3). În ceea ce priveşte ringurile (128 de morminte),
acestea sunt alcătuite din pietre de diverse dimensiuni
(cuprinse între 0,15–0,60 m) dispuse în majoritatea cazurilor
pe o singură asiză. Diametrele ringurilor variază între 1,90–
4,50 m. Sunt înregistrate câteva cazuri particulare în care
pietrele sunt dispuse pe două sau trei asize, întotdeauna fără
liant. În anumite situaţii, amenajarea de piatră urmărea
conturul rectangular al gropii sepulcrale (10 morminte). În ce
priveşte starea de conservare a amenajărilor exterioare se
constată, în cazul mai multor morminte, demontarea ulterioară,
parţială sau integrală a acesteia (în 62 de cazuri amenajările
funerare exterioare au suferit perturbări semnificative).
Forma tumulară a amenajării exterioare a fost constată în
46 de cazuri.
Incinta funerară numărul 3
Incinta funerară este amplasată în partea de NE a
perimetrului cercetat 4 . Ansamblul funerar are două faze de
construcţie şi trei momente de înmormântare. Prima fază este
de formă rectangulară cu laturile egale (3,90 x 3,90 m), fiind
realizată din blocuri de piatră de dimensiuni mari, păstrate pe
înălţimea a două sau trei asize. În cea de-a doua fază
planimetria monumentului cunoaşte o modificare sensibilă,
dimensiunile sale fiind de 6,00 x 4,60 m, păstrate pe înălţimea
a cinci asize. În faza a doua construcţia este orientată pe axa
NNE–SSV.
Între cele două faze de construcţie există atât diferenţe
privind modul de fasonare a materialului litic utilizat în
construcţia elevaţiei, cât şi la nivelul materiei prime folosite 5 .
Astfel, în prima etapă de construcţie au fost utilizate blocuri de
piatră de dimensiuni mari (2,20 x 1,00 x 0,50–1,00 x 0,80 x
0,40 m), foarte puţin prelucrate sau deloc, în timp ce în faza a
doua, blocurile de piatră sunt prelucrate fără excepţie, şi au
dimensiuni cuprinse între 0,80 x 0,60 x 0,40–0,60 x 0,40 x 0,20
m. De asemenea, pentru prima fază liantul utilizat este lutul
galben, în timp ce pentru a doua fază nu a fost sesizat nici un
liant.
În interiorul incintei au fost descoperite trei morminte de
incineraţie cu ardere pe loc: M268 (prima înmormântare, situat
în partea centrală a fazei I a incintei), M270 (ultima
înmormântare, situat în partea N a primei faze de construcţie a
296