pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În privinţa valorificării rezultatelor cercetărilor arheologice, a demarat deja redactarea unor manuscrise privind cercetările din fortificaţia centrală, din cartierul nordic de producţie ceramică, respectiv cu privire la opaiţele din colecţia Muzeului Romanaţiului Caracal. Aceste cărţi vor fi grupate într-o serie cu titlul Bibliotheca Romulensis. Pentru suportul financiar au fost făcute demersuri la autorităţile publice locale şi către sistemul privat. Pl. 59 12. M. Tempelmann-Maczynska, Die perlen der römischern Kaiserzeit und der frühen Phase der Völkerwanderungszeit im mittelleuropäischen Barbaricum, Mainz, 1985, p. 37. 13. D. Benea, Die Römischen Perlenwerkstätten aus Tibiscum /Altelierele romane de mărgele de la Tibiscum, Timişoara, 2004, p. 244. 14. M. Tempelmann-Maczynska, op. cit., p. 64-65. 15. Identificarea a fost făcută de dr. Viorel Petac de la Cabinetul Numismatic al Academiei Române. Note: 1. G. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova, 1976. 2. G. Popilian, Două cuptoare de ars ţigle şi cărămizi descoperite la Romula, RevMuz 6, 1969, 2, p. 167-169 ; idem, Un atelier de terra sigillata à Romula, Dacia NS 16, 1972, p. 145-161; idem, La céramique sigillée d’importation découverte en Oltenie, Dacia NS 17, 1973, p.179-216; idem, Contribution à la typologie des amphores découvertes en Oltenie (IIe-IIIe siècles de n.è), Dacia NS 18, 1974, p. 137-146; idem, Tradition autochtones dans la céramique provinciale romaine de la Dacie méridionale, Thraco-Dacica 1, 1976, p. 279-286; idem, Un quartier artisanal à Romula, Dacia NS 20, 1976, p. 221- 250; idem, Nouvelles découvertes de sigillée d’importation en Dacie, Dacia NS 21, 1977, p. 343-350; idem, Continuitatea populaţiei autohtone confirmată la Romula (sec. IV-VI), Contribuţii istorice, filologice şi socio-istorice 3, Craiova, 1979, p. 70-75; idem, Realizări în domeniul cercetărilor arheologice din Oltenia, RMM-MIA 48, 1979, p. 23-24 ; idem, Date noi cu privire la centrul ceramic de la Romula, AO SN 3, 1984, p. 46- 54; idem, CIBISUS la Romula, AO SN 11, 1996, p. 43-47; idem, Les centres de productions céramique d’Olténie, în Etudes sur la céramique daco-romaine de la Dacie et de la Mésie Inferieur, Universitatea de Vest, Timişoara, 1997, p. 7- 20 + 48 planşe; idem, Quelques considerations, concernant la Terra Sigillata locale de la Dacie Romaine Extra Carpatique, în Travaux du Simposium International de Drobeta-Turnu Severin (16-18 mai 2003, p. 60-70) ; G. Popilian, Şt. Chiţu, M. Vasilescu, Săpăturile arheologice de la Romula, Materiale, Tulcea, 1980, p. 351-353; idem, Săpăturile arheologice de la Romula, Materiale, Braşov-Bucureşti, 1983, p. 324-326; idem, Villa suburbana de la Romula, jud. Olt, Materiale, Ploieşti, 1, 1992, p. 231-234. 3. M. Negru, G. Popilian, M. Nica, G. Mihai, F. Ghemuţ, CCA 2004, nr. 156, p. 62-64. 4. M. Babeş, Zu den Bestattungsarten im nördlichen Flachgräberfels von Romula. Ein Beitrag zur Garbtypologie des römischen Daziens, Dacia NS 14, 1970, p. 167-206. 5. C. Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, 1986, p. 40; C. Mărgărit-Tătulea, Romula-Malva, Bucureşti, 1994, p. 44. 6. Expertiza antropologică a fost efectuată de dr. Alexandra Comşa de la IAB. 7. M. Negru, G. Popilian, M. Nica, G. Mihai, F. Ghemuţ, op. cit.; G. Popilian, M. Negru, D. Bălteanu, Romula, în CCA 1998, p. 76. 8. G. Popilian, Romula, CCA 1993. 9. G. Popilian, M. Negru, D. Bălteanu, op. cit., loc. cit. 10. A. Vaday, Die sarmatischen Denkmäler des Komitats Szolnok, Antaeus 17-18, Budapest, 1989, pl. 20-21. 11. B. Mitrea, C. Preda, Necropole din sec. al IV-lea în Muntenia, Bucureşti, 1966, Fig. 6. 294 Abstract: The latest archaeological excavations in the northern pottery district of Romula Roman town continued a long tradition started in 1965 by first excavations conducted by Dr. Gheorghe Popilian. In fact, most of his studies on Roman pottery, including Ceramica romană din Oltenia (Roman Pottery from Oltenia) have the base in over 30 years of archaeological excavations in this sector of the town. In 2006 there continued to be excavated a Roman building on the west side of the road to Acidava, and other four trenches were made in the south-west of this sector for to find the limits of the pottery quarter. In this last trenches were found four pits of late 2 nd century and early of 3 rd century A.D., the fortification elements of the middle of 3 rd century A.D. and also two pits that are latter than Roman Period, but there were not enough information to date them. The oldest archaeological level identified in the trenches nos. 1 and 5 was dated in the second half of the 2 nd and early of 3 rd century A.D. At the middle of the 3 rd century A.D., there was built a fort. In the first phase have a trench and a palisade, which was burned, as there showed the archaeological evidences. Latter, in 248 A.D., instead of the wood wall, there was built a brick wall under direct supervision of the Philip Arabs Emperor. Later, after the brick wall was abandoned, there were two inhumation graves. Their chronology is supported by the general context of the area that shows that the pottery workshops were abandoned at the middle of the 3 rd century A.D. and the northern cemetery of the town advanced to the south. Also, there were found some beads of glass that are dated from the 2 nd to the 4 th century A.D. The most probable chronology of these graves is the late of the 3 rd century A.D. 151. Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinţi Punct: La cazărmi Cod sit: 113475.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 69/2006 Colectiv: Gabriel Crăciunescu – responsabil, Cristian Manea (MRPF Turnu Severin) Cercetările s-au desfăşurat în intervalul 24 iulie – 23 august 2006, fără fonduri, cu persoane puse la dispoziţie de Primăria Rogova, dintre cei care beneficiau de ajutor social, conform Legii 416 Situl se află în jud. Mehedinţi, com. Rogova, sat Rogova, punct „La cazărmi” situat la 2 km E de sat, pe malul râului Blahniţa. Situl a fost descoperit în anii 1977-1978, când în zonă s-au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare. Din 1995 a
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 început cercetarea lui, dar sumele alocate nu au permis lucrări de mare amploare iar în campania din 1999 acestea au fost suspendate. Reluate în 2000, tot cu sume modeste, nu s-a reuşit atingerea obiectivelor propuse iniţial. Situl se află în lunca, adeseori inundabilă, a râului Blahniţa. De la el, către V pe o distanţă de 2 km, se află nuclee de locuiri din feudalism şi Hallstatt. În partea de SV a sitului nostru se află o aşezare din bronzul timpuriu, aparţinând culturii Glina. În nordul sitului, la cca. 800 m, se află un izvor în jurul căruia se întâlneşte ceramică şi monede romane. Situl nostru se află într-o stare de conservare destul de bună şi este important prin aceea că cea mai mare parte a sa este acoperită de o aşezare aparţinând culturii Verbicioara, cca. 6 ha. Cu fondurile reduse de care dispunem, încercăm să cercetăm cea mai mare aşezare a acestei culturi. În anul 2006 am dorit să stabilim limitele de E şi V ale aşezării. Pentru aceasta, am atacat latura de E la care s-a lucrat destul de puţin, cu forţa de muncă avută la dispoziţie, trasând S. XXIX. Latura de V nu a putut fi cercetată. Deşi se cunoaşte latura de N a staţiunii, fiind marcată de o fostă albie a râului Blahniţa, am trasat şi aici o secţiune, S. XXVIII, la distanţă de cele anterioare, pentru a verifica mai exact situaţia. În S. XXIX am constatat că stratul de cultură se continuă către E, probabil şi dincolo de secţiunea noastră. Au fost descoperite fragmente ceramice şi bucăţi de chirpic, resturi ale unor locuinţe, în toată secţiunea. În malul Blahniţei, situat la 18 m S de secţiunea noastră, am constatat existenţa unui rest de locuinţă în care apare un material ceramic cu influenţe Gârla Mare. Este un material aparţinând fazei a IV-a a culturii Verbicioara, nesurprinsă în acest an în secţiune, precum în anii anteriori. Latura de V nu a putut fi cercetată deoarece terenul aparţine unui localnic cu care, în lipsa banilor, nu am putut ajunge la o înţelegere. Latura de N a fost mărginită de albia de atunci a râului Blahniţa care acum este seacă dar bine marcată în teren. Deoarece nu aveam certitudinea că această linie reprezenta limita nordică a aşezării pe toată latura nordică, am trasat o secţiune, S. XXVIII, în acest sector. Lungă de 22 m, aceasta ne-a permis să constatăm că locuirea se întindea până şi pe tot malul Blahniţei. Fiind vorba de o aşezare de mari dimensiuni aparţinând culturii Verbicioara, s-ar impune o cercetare sistematică a întregii suprafeţe a acesteia pentru a constata modul de organizare a unui sat din această vreme. Lipsa fondurilor, a unui sprijin din partea celor cu obligaţii în acest sens, inclusiv a Ministerul Culturii şi Cultelor, ne împiedică să ne imaginăm că vom putea vreodată să ducem la bun sfârşit ceea ce am enunţat mai sus. Ceea ce mai sperăm este legat de aflarea limitelor de E şi V ale acestui sit şi apariţia unor date noi legate de locuirea de tip Gornea-Orleşti de la Rogova. Acest lucru este posibil de realizat, în câţiva ani, cu puţinele fonduri pe care le face Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din diverse activităţi. Bibliografie: Gabriel Crăciunescu, Mărturii ale practicării metalurgiei şi obiecte de metal în cadrul culturii Verbicioara, Drobeta 15, 2005, 57-101. Cristian Manea, Ovidiu Pădurean, Şantierul arheologic Rogova. Campania 2005, Drobeta 15, 2005, 47-56. Gabriel Crăciunescu, Descoperiri din feudalismul timpuriu în judeţul Mehedinţi, Drobeta 14, 2004, 50-87. 152. Roşia Montană, com. Roşia Montană, jud. Alba [Alburnus Maior] Punct: Pârâul Porcului-Tăul Secuilor Cod sit: 6770.06 Autorizaţiile de cercetare arheologică preventivă nr. 187/2006, 416/2006 Colectiv: Paul Damian – responsabil, Mihaela Simion, Gabriel Bălan, Ionuţ Bocan, Emil Dumitraşcu, Cătălina Mihaela Neagu, Eugen Paraschiv, Alexandru Raţiu, Mihai Vasile, Decebal Vleja (MNIR). În campaniile de cercetări arheologice din anii 2004 – 2006, colectivul de arheologi al MNIR şi un colectiv de la IAB (campania 2004), au investigat sistematic perimetrul amplasat la E de vechiul punct de exploatare a gresiei „Pârâul Porcului”, pe versantul de N al văii Roşiei. De asemenea, în campania din anul 2004, la cercetări au participat şi arheologi de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Înregistrarea şi prelucrarea datelor topografice a fost realizată de un colectiv de la Institutul de Arheologie Sistemică, Alba Iulia (IASAB), iar datele preliminare pentru proiectul GIS de către un colectiv de la Centrul Român pentru Utililizarea Teledetecţiei în Agricultură, Bucureşti (CRUTA). Cercetarea arheologică a fost realizată datorită faptului că perimetrul va fi afectat de „Proiectul Minier Roşia Montană”. Această zonă, cunoscută în literatura arheologică de specialitate şi sub denumirea generică de Tăul Secuilor 1 , a beneficiat de o evaluare de teren anterioară 2 în cadrul campaniei din anul 2000 şi parţial în anul 2003. Astfel, în stadiul incipient al investigaţiei era semnalată, cel puţin pentru zona de N a perimetrului, o necropolă romană de incineraţie. De asemenea, sunt vizibile intervenţii antropice, legate de specificul economic al zonei (amenajări de tăuri şi a sistemului de canale aferent acestora 3 ). Raportul de cercetare arheologică prezentat se referă la cele trei campanii de cercetare. (2004, 2005, 2006). După evaluarea teoretică şi de teren, în campaniile 2004– 2006, s-a adoptat o metodologie de săpătură, conformă condiţiilor din teren, respectiv o cercetare în suprafaţă prin casete şi secţiuni. Au fost trasate un număr de 252 unităţi de săpătură cu dimensiuni şi orientări variabile. Caroiajul utilizat în interiorul tuturor unităţilor de săpătură este unul tip tablă de şah, alfabetic pe axa V–E şi numeric pe axa N–S (1/1 m). În urma rezultatelor obţinute în cele trei campanii de cercetări arheologice au putut fi estimate limitele de NV, V şi S ale necropolei. Este evident faptul că o parte din necropolă a fost afectată de amenajarea lacului Tăul Secuilor, al cărui dig a fost surprins parţial în secţiunea 01 09 01 093. Ultimul mormânt cercetat în extremitatea estică este M90, deranjat parţial de lucrările efectuate cu prilejul construirii tăului. Nu ne putem pronunţa, în stadiul actual al cercetărilor, în ceea ce priveşte delimitarea necropolei la NE şi la E. Necropola se prezintă într-o stare de conservare medie, majoritatea complexelor fiind prezervate satisfăcător, atât în ceea ce priveşte groapa sepulcrală, cât şi amenajările exterioare. Mai puţine sunt cazurile în care amenajările 295
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?