pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
arsura tipică in situ fiind bilaterală). Valul a fost completat
ulterior, cu un strat argilos, care a fost identificat şi pe S.1 şi
S.2, caracterizând refacerea N.3.2 (neidentificată la fel clar pe
S.3, dar prezentă).
Inventarul campaniei 2006, cu excepţia monumentelor
fragmentare din S.4, este modest, dar tipic. Se detaşează,
totuşi, o ţiglă cu însemnele NMΣ (epsilon!), şi o cărămidă
fragmentară pe care figurează o variantă a ultimului semn,
ambele realizate manual, ca toate cele publicate 9 . Au fost
descoperite 9 monede. Cele două monede care au putut fi
citite, de pe S.3, sunt de la Gordian III şi Filip Arabul,
contribuind la un peisaj debalansat, în favoarea monedelor
târzii 10 .
Pl. 58
Note:
1. Cercetările Tocilescu-Polonic au fost publicate după
aproape şapte decenii de Dumitru Tudor (Apulum 5, 1965, p.
233-256); Grigore Florescu a publicat însă mult mai repede o
broşură, care ţine şi astăzi loc de monografie (Castrul roman
de la Răcari-Dolj. Săpăturile arheologice din 1928 şi 1930,
Craiova 1931, p. 1-28); colectivul condus de C. Vlădescu a
publicat doar un rezumat sumar al săpăturilor din prima
campanie (Oltenia. Studii. Documente. Culegeri 3, 1998, II, 1-
2, p. 80-85).
2. Sunt accesibile rezumatele publicate, în fiecare an, în CCA.
Texte şi ilustraţii mult mai substanţiale veţi găsi în micro-situl
dedicat (http: //www.mnir.ro/ cercetare/
santiere/racari/Index_Rac.htm). O prezentare globală a
stadiului cunoştinţelor despre sit a fost prezentată în cadrul
celui de al XX-lea Congres al Frontierelor romane (León,
septembrie 2006), studiul fiind trimis la tipar. O altă prezentare,
de această dată concentrată mai ales pe etapele iniţiale, este
în curs de publicare în volumul de comunicări ale
simpozionului Dacia Avgvsti Provincia, 13-14 octombrie 2006,
MNIR.
3. Principalul argument se referă la ştampilele legiunii V
Macedonica (CIL, III, 14216, 24, a-b, apud Tudor 1965, 236;
Tudor 1968, 309; CIL III 8066 a, apud Tudor 1978, 98), care a
părăsit Moesia Superioară în 107, cu destinaţia Troesmis.
Analiza inventarului numismatic cunoscut (din toate campaniile
raportate) ne îndrumă spre aceeaşi soluţie.
4. La o măsurătoare seacă a desenului din publicaţia olteană;
o versiune mai „sinceră” (dar şi mai confuză) a aceluiaşi profil,
publicat în 1997 într-un Supliment al Muzeului Militar Naţional,
sugerează o adâncime de minim 2 m şi o lăţime corectată spre
6 m
5. Conform desenelor lui Pamfil Polonic, reproduse de Teodor,
în Dacia Avgvsti Provincia, fig. 9.
6. Terenul pe care s-a construit castrul este perfect plat, cu o
uşoară înclinaţie NE-SV, permiţând deci astfel de calcule.
7. Din câte ne putem da seama din desenul deformat apărut în
Supliment 1 al Muzeului Militar Naţional (1996), situaţia era
asemănătoare şi la curtina vestică.
8. Vezi şi raportul pentru 2005, cu argumente pentru situaţia
diferită din colţul de NE al castrului.
9. Nicolae Gostar, SCIV 5, 1954, 3-4, 607-610, cu bibliografia.
10. Vezi E. S. Teodor, în Dacia Avgvsti Provincia, cu mai multe
comentarii pe această temă.
148. Râca, com. Râca, judeţul Argeş
Punct: Tudoria
Cod sit:
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
343/2006
Colectiv: Spiridon Cristocea, Dragoş Măndescu (MJ
Argeş)
În perioada 1 - 22 septembrie 2006, MJ Argeş a efectuat o
campanie de săpături arheologice preventive în comuna Râca,
sat Râca, punctul „Tudoria”, jud. Argeş. Existenţa unui obiectiv
arheologic în acest punct a fost semnalată încă din 1858, de
către Cezar Bolliac. Cercetări mai recente ale profesorului Ion
Ionescu din localitate, aveau ca rezultat descoperirea unor
„fragmente de cărămizi, ceramică, unelte” etc. În primăvara
anului 2006 am efectuat în acel loc o primă recunoaştere de
teren, care a confirmat justeţea semnalărilor anterioare, ocazie
cu care am constatat şi permanenta degradare a sitului,
cauzată de alunecările de teren.
Situl se află amplasat la cca. 7 km SE de localitatea
actuală Râca, pe un bot de terasă, deasupra văii Bucovului,
afluent de pe partea dreaptă a Teleormanului, chiar pe graniţa
dintre judeţele Argeş şi Teleorman. Poziţia este una
dominantă, promontoriul respectiv fiind la cca. 40 m diferenţă
de nivel faţă de lunca Bucovului.
Pentru stabilirea caracterului sitului şi a încadrării sale
cronologice şi culturale, am efectuat două secţiuni de 20 x 2 m
orientate NV-SE. Adâncimea până la care s-a săpat a fost de
maximum 1,5 m.
Rezultatul principal a fost descoperirea unei cetăţi de la
începutul epocii fierului (sec. IV-III a.Chr.) pe care o putem
atribui geţilor, prima de acest fel descoperită până în prezent în
judeţul Argeş.
Cetatea a fost fortificată pe latura accesibilă dinspre V cu
un şanţ lat de cca. 5 m şi adânc de 1,3 m, dublat de palisadă
din trunchiuri de lemn legate cu lut, pe care am surprins-o pe o
lăţime de 2 m şi o înălţime de maximum 0,6 m, zona fiind
expusă lucrărilor agricole intensive ce au dus in timp la
distrugerea unei mari părţi a sitului şi la uniformizarea
terenului.
Stratigrafia este extrem de simplă şi nu ridică probleme
deosebite: stratul actual vegetal, negru, cu o grosime maximă
de numai 0,10-0,15 m, suprapune nemijlocit unicul nivel de
locuire, reprezentat de un strat brun- cenuşos nu foarte
consistent, cu mult pigment şi granule de chirpici ars la roşu,
având o grosime de cca. 0,15 m, nedepăşind 0,20 m, mai
consistent în apropierea palisadei. La rândul său, acest strat
suprapune pe toată întinderea sa sterilul (humă ceuşiugălbuie),
care începe, aşadar, deja de la –0,30-0,35 m.
Cetatea a sfârşit în urma unui puternic incendiu, mărturie
fiind bucăţile de lut ars la roşu din palisadă, împrăştiate de
lucrările agricole actuale pe întreaga suprafaţă a platoului.
Inventarul arheologic descoperit se compune din fragmente
ceramice autohtone la mână şi la roată, bucăţi mari de lipitură
din palisadă ce păstrează urmele parilor pe care a fost
aplicată, fusaiolă sferică din lut, ţintă de fier, vârf de lance de
fier, un fragment de lamelă de silex.
Considerăm că obiectivul principal al campaniei din 2006,
şi anume stabilirea caracterului şi cronologiei sitului, a fost
îndeplinit, campaniile următoare trebuind să fie axate pe
290