pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
pe un pat de lut, a fost surprins planşeul etajului, fragmente din
pereţii încăperii de la parter şi podeaua parterului. În prăbuşire
etajul a deranjat unele amenajări aflate la parter, din
distrugerile dintre planşeul etajului şi podea fiind recuperate o
râşniţă, două vase sparte pe loc şi mai multe fragmente de
gardini aparţinând unei structuri a cărei formă şi utilitate nu au
putut fi stabilite. Între resturile unuia din cele două vase (vasul
24) a fost descoperit un pumnal de aramă.
Bancheta de lut – prăbuşită peste vatra 3 (în c. D2-3), era ruptă
în patru fragmente care aveau împreună lungimea de 1,65-
1,70 m (lăţimea păstrată a banchetei era de 0,26 m, iar gr.max
de 0,13 m). De formă dreptunghiulară, cu un colţ rotunjit,
aceasta a fost construită dintr-un miez de lut lipit direct pe
planşeu, probabil în colţul unei încăperi, îmbrăcat apoi cu o
făţuială de lut care cobora până pe podea.
La parterul construcţiei s-au aflat cu siguranţă vetrele 2, 5,
6 şi cea cruciformă. Vatra 2, pe latura de NE a locuinţei, în c.
B-C3, avea formă rectangulară, cu gardina bine păstrată pe
laturile de NE şi NV. De pe şi din apropierea sa au fost
recuperate şapte vase întregibile.
O amenajare deosebită, dezvelită la parter, în apropierea
vetrei 2, în colţul de NE al construcţiei, o reprezintă vatra
cruciformă. Bine conservată, aceasta se prezenta ca o
structură compactă de lut, în formă de cruce greacă, cu o
alveolare circulară în mijloc; stratul de lut care o îmbrăca este
acelaşi cu ultima lutuială a podelei. Forma deosebită şi
dimensiunile reduse (o deschidere a braţelor de 0,55 m şi o h
de 0,08 m) recomandă această amenajare ca nefiind una
comună – posibil ca ea să fi servit practicilor rituale.
Dată fiind raritatea acestei structuri în mediul Cucuteni şi
starea bună de conservare s-a procedat la recoltarea sa din
săpătură, urmând să fie restaurată şi conservată în vederea
expunerii în muzeu.
Vatra 5, cea mai bine păstrată dintre amenajările de la
parterul construcţiei, aflată în c. E4, avea formă circulară, cu
diametrul de 1,2 metri. Ţinând cont de profilul fragmentelor de
gardină rămase în loc, este posibil ca aceasta să fie ori vatra
unui cuptor a cărui boltă cupolă nu s-a păstrat, ori o vatră
deschisă cu gardina ceva mai înaltă şi adusă spre interior.
Oricare din aceste situaţii explică buna conservare a suprafeţei
vetrei cât şi existenţa unui strat gros de cenuşă încă în loc.
Vatra 6 era situată pe latura de SV a locuinţei, în c. H 4-5.
Au fost surprinse în loc doar două laturi ale acestei vetre, care
pare să fi avut o formă rectangulară; – este posibil ca aceasta
să fi fost construită chiar în colţul încăperii, gardina fiind lipită
de acesta. Indicii privind existenţa unui perete despărţitor pe
această latură îl oferă modul în care s-a prăbuşit planşeul
etajului (rupt şi cu marginea împinsă în sus pe linia
presupusului perete) şi descoperirea în această zonă a unui
fragment de stâlp de lemn.
Cea mai mare parte a vaselor descoperite în interiorul
construcţiei au fost recuperate din apropierea vetrelor, atât de
la etaj cât şi de la parter. Ceramica, specifică fazei Cucuteni
B1, este în curs de restaurare în laboratorul Muzeului de Istorie
şi Arheologie Piatra-Neamţ.
Greu de atribuit unuia dintre cele două niveluri ale
construcţiei rămân vetrele 3 şi 4 şi caseta cu râşniţe din
apropierea acestora (c. F2). Vatra 3 construită pe un soclu de
lut, de formă circulară şi un diametru de 1,60 m în interiorul
gardinii, se prezenta la fel de deranjată ca şi vatra 1. În
apropierea vetrei, în c. F2 a fost descoperită o casetă de lut în
care fusese încastrată o râşniţă de mari dimensiuni (0,70 x
0,35 m). La fel ca şi la vatra 3 (a cărei gardină suprapunea un
vas spart pe loc), caseta râşniţei nu se afla direct pe podeaua
parterului, la prăbuşirea construcţiei alunecând deasupra
greutăţilor unui război de ţesut (în număr de 32) şi a unei alte
râşniţe. Şi gardina vetrei 3 şi cea a casetei râşniţei par să fi
fost la origine adosate unui perete ce compartimenta
construcţia în lungime. În ceea ce priveşte vatra 4, aceasta se
păstra parţial, răsturnată în apropierea râşniţei şi a greutăţilor
de lut. De formă circulară, aceasta a avut un soclu înalt şi nu
avea gardină.
Construcţie deosebită prin structura sa, locuinţa 2 s-a
dovedit, de asemenea, extrem de bogată în inventarul mobil,
din cele două niveluri ale sale fiind recuperate peste 50 de
vase întregi sau fragmentare, aflate în curs de restaurare.
Acestora li se adaugă un număr mare de piese de silex,
greutăţi pentru războiul de ţesut sau plasa de pescuit, brăzdare
şi săpăligi de corn, râşniţe de piatră. Cu toate deranjamentele
care au perturbat contextele arheologice şi au îngreunat
înţelegerea acestora, locuinţa 2 s-a dovedit a fi o construcţie
de excepţie, una dintre cele mai bogate şi mai bine conservate
din nivelul Cucuteni B de la Poduri.
Locuinţa 3 a fost delimitată pe o suprafaţă de 6,5 x 2,5 m şi
s-a prezentat sub forma unei aglomerări de bulgări de chirpici
şi pietre de râu răzleţe. Nu au fost surprinse detalii
arhitectonice, construcţia, aflată în partea de NV a Cas. C, fiind
afectată de alunecarea pantei, de vegetaţie şi de lucrările
agricole.
Din locuinţa 4, aflată lângă profilul de NE, au fost surprinse
o parte din resturile rezultate din distrugere, căzute în afara
construcţiei propriu-zise (care presupunem că se află dincolo
de limitele Casetei C şi care urmează să fie investigată la o
extindere viitoare a săpăturii).
Colectivul şantierului mulţumeşte d-lui dr. Romeo
Dumitrescu, Preşedintele Fundaţiei „Cucuteni pentru Mileniul
III” - Bucureşti, pentru amabilitatea cu care ne-a oferit terenul
pe care s-au efectuat cercetările din Caseta C.
Pl. 57
Note:
1. Gh. Dumitroaia, R. Munteanu, D. Nicola, C. Preoteasa, L.
Uţă, I. Grădianu, D. Monah, Poduri, com. Poduri, jud. Bacău,
CCA 2006, p. 277.
2. D. Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, C. Preoteasa, R.
Munteanu, D. Nicola, Poduri-Dealul Ghindaru. O Troie în
Subcarpaţii Moldovei, Piatra-Neamţ, 2003, p. 51-54.
Abstract:
During 2006 campaign, part of a Bronze Age complex and
several Chalcolithic dwellings were researched. The Bronze
Age complex was identified on 16 x 7 metres area and it
consisted in a layer of stones of different sizes, few pottery and
bone fragments. We linked this complex with the one
discovered in 1979 - 1981 and we consider that we are dealing
here with a cult structure.
Also, in 2006 four Cucuteni B1 dwellings were unearthed.
The most spectacular was L2 (dwelling 2) – a large two-storey
building with seven fire installations and around 50 clay
vessels.
275